feeling love and hate

Capitolul 3

- Sa nu îndrăznești! Mikhail!

Fug spre bucătărie, sperând ca nu o sa ma aleg cu o cana de făină in par, in timp ce strig la Mikhail, cu scopul de a primi ajutor din partea lui.

- Nu, Max, nu!

Fug din nou, de data asta indreptandu ma spre sufragerie. Strigam la Mikhail sa ma ajute dar e in zadar. Doar sta si se uita la mine si la Max cum ma fugărește cu o cana de făină. Dam cateva ture in jurul canapelei, pana cand ma opresc in fata lui Mikhail, la fel facand si Max. Râde prea mult. Un mic rânjet murdar îmi apare pe fata la gândul pe care tocmai l am avut.

Ma uit la Max cu subînțeles. Si imi dau seama imediat ca mi a inteles privirea cand arunca făina pe fata lui. Incep sa rad, din cauza fetei sale, iar Max se retrage din cauza unui apel, urmand ca mai apoi sa părăsească apartamentul.

Il observ cum isi da făina din ochi si se uita la mine extrem de serios incearcand sa ma intimideze. Continuii sa rad, pana ma apuca de mâini si ma trage pe canapea, se punea deasupra mea si incepe sa ma manjeasca si pe mine cu făină.

- Uff, încetează!

Incep sa ma zbat, din cauza ca ma gadila si fiindca nu vreau sa fiu plina de făină, dar nimic, matahala asta nu se clinteste deloc.

Se opreste cand imi umple fata de faina, având si prin par, chiar si pe haine, dar nu se ridica. Încerc sa mi deschid ochii in timp ce pufai pe gura, fiindcă idiotul asta mi a băgat faina si in gura. Cu ajutorul manei stângi, care nu era prinsa de matahala, reușesc sa mi dau o mare parte de faina de pe fata si din ochi. Îmi deschid ochii încet, nedorind ca faina rămasă sa mi i rănească, ca mai apoi sa dau de privirea lui, si de fata sa, mult prea aproape de a mea. Ii simțeam respirația pe pielea din zona gâtului, când matahala s a aplecat spre el. Nu știam ce voia sa faca, dar chiar si așa, ma bucuram de micii fiori electrizanți care îmi străbăteau corpul.

Mana mea dreapta era prinsa deasupra capului meu de către a sa, iar mana stânga se odihnea pe canapea. Cu mana sa libera se sprijinea in cot nelasandu si greutatea pe mine, altfel cu siguranța m ar fi strivit. Simt cum pentru o secunda, o mica răsuflare se face prezenta pe gâtul meu, ca mai apoi sa si ridice privirea spre fata mea.

- Aveai faina pe gât.

Ma informează el, in timp ce se ridica, desigur rânjetul sau nelipsind. Dupa ce nu i mai simt prezenta corpului sau deasupra mea, ma ridic de pe canapea serioasă si nervoasa, punându-ma in fata lui cu bratele in solduri.

- Esti nebun?

Nu m a deranjat gestul sau de mai devreme, ci faptul ca sunt plină de faina. Chiar trebuia sa faca asta? Putea face cu totul altceva, cum ar fi ce a facut acum câteva secunde, doar ca mai intens-

"La naiba, la ce tot ma gândesc?"

- Ce? Ce am facut?

Tresar din gândurile mele necurate, recapatandu mi cunoștința si uitându ma cu multa frustrare spre Mikhail, care doar chicotea de reacția mea, lăsându-și la iveala zambetul lui "fermecător".

- Mikaa, am nevoie de haine si de un dus din cauza ta! Si nu am nimic la mine.

Incep sa ma milogesc, dând din mâini ca un copil mic ce vrea o acadea. El se uita preț de câteva secunde la mine, parca gândindu se la ceva ca mai apoi sa i aud vocea, aceea voce ce ma hipnotizeaza de fiecare data când o aud. Am creat o dependenta ascunsa pentru vocea sa, in special când îmi rostește numele.