~povestea noastră~ 1 |Mattheo Riddle

Cap 10- Mereu ești tu.

[EDITED]

Mattheo' s pov:
*Stăteam la masă cu Maria și alți 'prieteni' din școală.*

(NU ma criticați, vă rog, eu spun școală și la ce-a primară, și la liceu și la facultate, toate astea, pentru mine, sunt trecute sub denumirea de școală)

*A trecut ceva timp ducând m-am simțit ca într-un colectiv. Chiar dacă sunt destul de popular pe aici, doar pentru ca arăt bine și am tupeu, e așa ușor să fi popular în zilele astea. Colegii mei cu care stau făceau zgomot lângă mine vorbind lucruri 'importante'. Maria, care mai avea puțin și se punea peste mine, nu putea să se controleze. A început să încerce să mă hrănească, dar mie nu îmi era foame, așa că am decis să o opresc. Nu a durat mult timp de pace iar Maria a început să se agațe de mâneca mea ca un koala
Prins de mama lui. Am încercat sa îmi trag mâna, discret. Nu aveam nici o șansă. Am decis să încerc să ignor faptul că îmi invadează spațiul personal. După aceea am început să fac orice altceva înafară de a vorbii cu ce-i din jurul meu.*

*Eram adânc în gândurile mele până când am auzit un nume... un nume de care mi-a fost dor să îl pronunț... un nume pe care, pe cât de mult vroiam sa6 îl detest, să îl scot din cap și să dispară pentru totdeauna de pe fața pământului... pe atât vroiam să îl aud încă o data, și încă o data, si încă o data... să îl aud în fiecare zi și în fiecare noapte. Numele care m-a blestemat, dar care mi-a dat putere și binecuvântare. Cum am putut să gândesc atât de urât și de rău față de ea...? Cum am putut să îi fac una ca asta??? Să o părăsesc fără să îi fi dat un motiv, fără să mă scuzați din viața ei într-un fel în care să nu o rănesc... dar o întrebare mai bună e... Ce caută ea aici?*

Ellie's pov:
*Mi-am lăsat cărțile în ghiozdan și am decis să văd ce fel de mâncare are în cantină. Pe drum spre cantină, câteva fete drăguțe m-au îndrumat spre aceasta, ca să mă asigur că nu am greșit drumul. Școală asta nu pare atât de rea, ba din contră, lumea pare să fie chiar drăguță pe aici. Desigur, exceptând o... persoană anume.*

*Am trecut de o ușă destul e largă, așteptându-mă ca după aceasta să fie cantina, ceea ce era adevărat. Nu arăta rău de loc, dar în fața mea nu aveam o priveliște atât de bună, fiind niște băieți alături de Maria și.... presupun..iubitul ei? Nu pot sa vad fața acestuia din cauza capului mare al Mariei, dar având in vedere că Maria m-ai avea puțin și ii lua și aerul din plămâni săracului băiat. *

*Am decis să mă îndepărtez, cu speranța de a găsii o masă liberă în cealaltă parte a cantinei, dar norocul nefiind niciodată de partea mea, Mi-am auzit numele fiind strigat. M-am uitat și am văzut ca era vorba de... cine alt cineva decât Maria. Nu vreau să arăt rău în fața celor populari, așa că, punând un zâmbet pe fata mea, m-am îndreptat către masă lor. Când am ajuns, am luat loc, stând față în față cu Maria.*

Maria:" Hey Ellie!"
Ellie:" Bună și ție Maria!"
Maria:" Sunt atât de încântată că poți să stai cu noi! Am atâtea lucruri să îți zic!"
Ellei:" Și eu sunt încântată! Și de abia aștept să aud ce vrei să îmi zici!"

*Maria arăta atât de încântată. Pf, Patetic. Chiar crede că o să fiu prietenă cu ea?*

Maria:" Aș vrea să faci cunoștință cu prietenii mei!"

*Mi-am întors capul în partea stângă a mea, acolo stăteau 2 băieți, părea mai mari decât mine și Maria. Nu vroiam să fiu rea,
dar arată de parcă, cum să zic, sunt pușcăriași. Le-am zâmbit, mi-am întors capul spre Maria, din nou, dar o altă persoană la masă mi-a atras atenția.*

Maria:" Haha, văd că l-ai văzut deja pe iubitul meu, Marcus."

*Maria a chicotit strângându-l pe 'Marcus' mai tare de mână.*

Ellie:" Încântată!"

*am zâmbit. Fără să mai zic ceva, am început început să îmi mănânc mâncare, simțind o pereche de ochi holbanduse la mine. Nu după mult timp, Maria a început să vorbească despre absolut orice vroia ea iar băieții care stăteau lângă mine, păreau să îi dea toată atenție din lume. Uneori, și eu mă mai uitam la aceasta, zâmbind sau chicotind. Nu știu ce li se părea atât de interesant băieților despre make-up și produse de înfrumusețare, dar cine sunt eu sa ma bag. A trecut ceva timp, am tras cu ochiul la acest 'Marcus' și ÎNCĂ SE UITA LA MINE! M-am uitat repede în jos. Cred că ar fi o idee bună și un moment numai potrivit să îmi fac dispariția. Am zâmbit, m-am ridicat și mi-am cerut scuze, Maria a făcut o față care, pentru mine, era dezgustătoare dar care trebuia să semnifice tristețea*

Maria:" Trebuie să pleci deja? Aww! Dar încă nu am ajuns la partea mea preferată?!?!"
Ellie:" Nu e vina mea că există școală"

*Am încercat sa fac atmosfera să se ridice, dar după câteva secunde, Maria parca nici nu mai știa de existenta mea. Mi-am luat tava pe care, la început era mâncare, iar acum aceasta fiind goala și am pus-o la locul ei. Ochii care îmi urmăreau fiecare mișcare erau încă prezenți, iar senzația oribila pe care o simțeam, senzația ca sunt urmărită, o data ce am ieșit pe ușa largă a cantinei, aceasta senzație era ca și inexistentă.*

Mattheo's pov:
*Am lăsat-o să plece din nou... i-am dat drumul din nou... CE E INEREGULĂ CU MINE!!! Trebuie sa rezolv asta, trebuie sa încerc sa rezolv asta... neapărat. M-am ridicat de la masă, bruscandui mâna Mariei, care aceasta a decis să îmi dea drumul.

Maria:" Iubi, ești bine? Pari supărat..."

*Am început sa ma îndepărtez de la masă, auzind în spatele meu țipetele Mariei. Nu mă puteam oprii, inima îmi spunea sa nu o las să plece, acum... cum sa o las din nou..?*

Author's pov:
* Nimeni nu își dăduse seama ca cineva... la capătul cantinei, a observat tot spectacolul făcut de Mattheo, și nu era și singura... dar sigur era singura căreia chiar îi păsa de ce se întâmplă cu adevărat...*

<---------------------------->

IOOOOOO, nici nu mai stiu ce fac =)

Am decis să bag niște plot twist-uri, CINE NU IUBESTE PLOT TWIST-URILE? actually exista lume =)

IN FINE, hope you like it!

💜 💜 💜

Oh și... update pe 25/iul./2022 la ora 18:00? =>

[EDITED]