①② 𝙲𝙰𝙿𝙸𝚃𝙾𝙻𝚄𝙻

591 17 0
                                    


VERONICA P.O.V

  Mă îmbrac rapid , aranjandu mi parul , fiind pregătită de ședința ce o aveam in 20 de minute .

  Intru in garaj , luand Rolls Royce Wraith black badge , una din frumusețile mele

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

  Intru in garaj , luand Rolls Royce Wraith black badge , una din frumusețile mele .
  Intru in mașina oftand puternic , simtind cum capul o sa îmi explodeze .
  N-am dormit de doua zile , dealerul de cocaina nu vrea sa ajunge la un comun acord , și neagă ca a înlocuit marfa , Heaven iasă de sub control ! Niște libidinosii mi-au lovit una din comorile barului , acum e vorba de instanța , trebuie sa ii plătesc și despăgubirea , acuma trebuie sa măresc profitul noului meu proiect , un hotel de lux , inclus cu prostituate ! Mă doare capul ! Matthew nu m-a căutat o data , știe unde stau! Putea măcar sa îmi explice ce a fost cu acele telefoane disperate ! Vad ca nu îl macină vina , așa ca nu-i cer nimic ! El nu mi-a cerut nimic , eu nu ii cer nimic ! Am aflat ca a plătit mult pentru scoaterea mea pe cauțiune .
  Conduc rapid fiind in întârziere , mulți oamenii de afacerii participa in acest proiect , multi-milionari care nu au ce face cu banii .
  Ies din mașina , aruncând cheile angajatului , acesta urcând rapid in mașina , băgându o in parcare .
  Intru in clădire la care sunt bombardata de angajații , dând raportul , citesc foile mergând pe hol , ajungând in fata ușii , intrând rapid , privind in jur , privirea picând pe Matthew care râdea împreuna cu o femeie , acesta ii pune mâna pe picior femeia rușinându-se . Îmi întorc privirea in fata văzând ca bărbatul își ia mâna privindu mă atent .

   — Scuzați întârzierea ! Faceți-vă comozi ! spun zâmbind scurt , aceștia asezandu se toți pe scaune , asezandu mă și eu , privind oamenii ce îmi zâmbeau bucuroși .
  Sunt niște oamenii importanți in planul meu si sa nu mai spun ca sunt de bani gata . Nu mă pot comporta prostește in fata lor , nu vreau sa creadă ca sunt vreo puștoaica care le vrea banii , "chit ca aia sunt"!
  Îmi întorc privirea , făcând semn la angajata , sa îmi aducă o cafea , clipind constant nevrând sa adorm pe aici .
  Nici nu îl priveam pe bărbatul ce ma privea insistent . Vorbeam cu oamenii ce râdeau ușor , facandu le pe plac.

  - 12:30 -

  Ședința se termina , conducându-i pe oamenii ce discutau între ei ce o sa facă .
  Aceștia fac o mică plecăciune , dând mâna ușor cu aceștia , intorcandu mă pe vârfuri , vazand ca in fata mea stătea bărbatul ce mă privea serios .
  Fac contact vizual cu acesta , privindu-l rece , trecând pe lângă el , mergând către birou , simțindu-l in spatele meu .
  Intru in camera , punând haina in cuier , întinzându mi spatele , mergând la birou , văzând ca acesta se aseaza pe canapea , privindu mă insistent .
  Deschid dosarele începând sa le completez , ingnorandu-l total .

  — Cât o sa tina faza asta de a mă ignora ? vocea acestuia se aude in camera , spărgând liniștea după câteva minute .
  Nu îl bag in seama , continuând sa completez fisele .
  — Te deranjează ceva spune-o ! Ok , îmi pare rau pentru mai devreme bine? M-a scapat! spune acesta ridicându se in picioare privindu mă serios .
  Eu știam ca e player , dar nici ca îmi pasa , el face ce vrea eu fac ce vreau . Nu-l inteleg dece a propus sa facem niște reguli pe care știa ca nu le v-a respecta? Adică mi se pare penibil !

  Îmi ridic privirea , făcând contact vizual cu el privindu-l rece , acesta privindu mă serios , oftez lăsându mi capul in jos , vazand ca ochii ii erau reci , semn ca o va face din nou , minte !
  Deschid sertarul , luand plicul cu banii punându-l pe masa , acesta privindu mă serios .

— Ce sunt ăștia ? spune privind banii , făcând contact vizual cu mine .
— Sa ne fie clară situația de pe acum domnule Tesoro ! Nu am nicio treaba cu viața ta personala si n am nicio intentie de a ma baga in viata ta personala, pe noi ne leagă doar niște acte ! Așa ca nu trebuie sa îmi promiți nimic! spun ridicându mă in picioare privindu-l rece , acesta mărind ochii .
— Cum rămâne cu regulile? spune rece privindu mă serios.
— Tu sa îmi spui! Tu le-ai încălcat primul, sa presupun ca nu se mai aplica? spun privindu-l serioasă acesta mărind ușor ochii , privind in alta parte .
— Așa ziceam și eu! Acolo sunt banii de cauțiune și mita! Nu am nevoie de ajutorul nimănui ! spun punându mă înapoi la birou deschizând calculatorul , completând fișierele .

Ușa se deschide pe ea intrând James care face o plecăciune , vazand ca după el intra in jur de 20 de bărbați îmbrăcați in negru , printre ei își face loc un bărbat familiar având o poza cu Svetlana , priveam serioasă , vazand ca și lui Matthew iau gastigat atenția .

   — Dorotheea Svetlana , vârsta 26 de ani! Ora decesului ! 25 Februarie , ora 02:01 ! Sincere condoleanțe ! aceștia fac o plecăciune , mărind ochii , privind mirata bărbații ce stateau in genunchi .
Mă apropii de ei privindu-i confuza .

— Eh? S-Svetlana? ... Moarta? mă apropii de ei punându mă in fata lor privindu-l mirata , acesta lăsându-și capul in pământ vazand ca avea ochii umezi .
Simt cum lacrimile se aduna , abtinandu mă cu greu , simtind cum inima mă apasa respirând mai greu , mă întorc inapoi la birou , land cheile de pe masa .
— Unde mergeți domnișoara ? James mă oprește privindu mă trist.
— Condu-mă la morga! spun aspru , bărbații ridicându se făcând in tocmai .

Urc in mașina privind drumul in ceata , simtind cum lacrimile vor sa cada .
Ajungem in fata clădiri , coborând rapid , lovindu mă puternic de frigul de afara , fiind doar in tricou , dar nici nu îmi pasa , nu mi vine sa cred ce aud .
Intru in clădire grabita , intrând in camera unde era un memorial cu poza rusoaicei .
Privesc mirata , fiind camera plină de persoanele cu care am lucrat pe vremea când eram in mafie , aceștia mă priveau mirați , văzând cum plângeau in hohote .
Ies din camera , prinzând primul angajat de guler spunându-i sa mă conducă la cadavrul Svetlanei .
Acesta face in tocmai , fiind complet data peste cap , nu mai puteam auzi cum trebuie , parca totul era ireal .
Intram intr-o camera , văzând ca era un doctor ce mă privea trist .
Mă apropii rapid , prinzându-l puternic de halat , acesta privindu ma trist , indepartandu ma de el știind ca nu e el de vina .
  Încep sa ma panichez simtind corpul cum începe sa îmi tremure puternic , dându mi mana prin par panicata .

— Dacă nu sunteți pregătită , mai stați puțin! Va înțeleg durerea ! spune încet , simtind cum o lacrima mi se scurge ușor pe obraz , intorcandu mi capul , nevrând sa vadă cum plang .
— Sunt pregătită domnule ! spun indepartandu mă de acesta , luand aer in piept , privind bărbatul ce zâmbea trist .

Acesta deschide ușa , intrând in camera frigorifica , vazand ca într-un pat pufos , de culoare crem , se afla femeia , întinsa , intr-o rochie vișinie , având pielea albă ca laptele, parul lăsat desprins , învelită cu o pătura de satin .
O priveam mirata , simtind cum lacrimile mi se aduna , vrând sa o ating .

— Va las câteva momente ! Sincere condoleanțe ! spune bărbatul , privindu-l ușor cum pleacă , fiind o camera cu trei pereți iar al patrulea era de sticla , putând sa vezi din exterior fata .

Pun mâna pe acesta , vazand ca era tare ca piatra , emoțiile se aduna , era un șoc prea mare pentru mine , lăsându mi capul pe trupul acesteia , încercând sa imi dau seama ce se întâmpla .
Simt cum inima mea mi se rupe in mii de bucății , pur și simplu nu mi vine sa cred ca a murit .
O țineam de mâna , privind-o atent , vazand cât de frumoasa putea sa fie , nicio zgârietură , niciun rid , tenul perfect , era ca un înger !

Iᴜʙɪrᴇ Fᴀᴛᴀʟᴀ                                      || ongoing ✍🏻 ||Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum