Iᴜʙɪrᴇ Fᴀᴛᴀʟᴀ || ongoing ✍🏻 ||

②③ 𝙲𝙰𝙿𝙸𝚃𝙾𝙻𝚄𝙻

VERONICA P.O.V

Simt cum razele de lumina mă obliga sa mă trezesc , simțind cum capul îmi explodează , încetând sa îmi aduc aminte ce s-a întâmplat seara trecută .

— Aahh! N-am sa mai beau vreodată ! simt cum capul e la un pas sa îmi explodeze , parca lumina de la soare mă orbea , ceea ce mă face sa îmi bag capul in perna , încercând sa adorm la loc .
   — Bătrânul încă se tine bine la vârsta lui , nu mă mir ca ai căzut prima ! vocea amuzata a bărbatului mă face sa mă încrunt .
   — Haha Matt— mă opresc din vorbit , realizând vocea , ridicându-mi capul , făcând contact vizual cu bărbatul ce ma privea atent .
   — M-Matthew ! C-Când ai ajuns ? îmi dreg vocea , începând sa ma bâlbâi , privind bărbatul rușinată .
   — Aseară am ajuns ! Am vrut sa îți fac o surpriza dar te-am găsit inconstienta într-un restaurant japonez ! puteam simțiți cum obrajii îmi ardeau , fiind mai roșie ca un rac .
   — Cât de proasta pot fi ? oftez zgomotos , lăsându-mi capul in jos , acoperindu-mi fata rușinată .
   — Stai liniștita ! Ți-e foame , vrei sa mănânci ? Sau vrei sa faci dus prima data ? ma dau ușor jos din pat , încercând sa imi aduc aminte ce s-a întâmplat aseară , sa nu fi făcut sau sa fi spus vreo prostie , am niște obiceiuri urate la beție , plus ca imi aduc cu greu aminte .
   — Unde sunt? ma opresc pe marginea patului privind confuza in jur , abia acum realizând ca eram într-un loc necunoscut .
    — Ești la mine acasă ! Astăzi îți ajung și bagajele ! clipesc consecutiv privind bărbatul confuza , aducându-mi aminte ca am vorbit despre mutat .
    — Și camera asta ..? privesc in jur fiind o camera imensa , foarte scumpa având un mobilier negru , cu niște geamuri pana in pământ având draperii tot negre , iar patul imens și confortabil pe care dormisem dusa , avea o lenjerie albă imaculata , ieșind frumos in evidentă fiind singurul lucru deschis la culoare din toată camera .
   — Camera mea , bine de azi camera noastră ! Dacă nu îți place o pot schimba ! imi întorc privirea dând din cap negativ .
   — E frumoasa așa cum e e— c-camera n-noastră ? Doar noi doi ? Cu un singur pat ? îl priveam confuza zâmbind forțat , acesta zâmbind scurt .
    — Doar nu credeai ca îmi las soția sa doarmă in alt pat ! Normal ca dormim împreuna ! Hai ca discutam in timp ce mâncam ! simt cum acesta mă prinde de talie ridicându-mă de pe pat , ieșind pe ușa .

   Priveam casa frumos amenajată , fiind o culoare rece , cu niște geamuri imense , in stil vintage , cu multe etaje , fiind un conac .

   Niciunul nu spunea nimic , fiind o liniște de mormânt , îmi întorc încet privirea spre bărbat , mărind ușor ochii pututa sa ii vad oboseala pe chip , îmi întorc capul rapid , privind in alta parte .
  Nici nu m-am gândit la sănătatea lui , adică îmi dau seama ca e obosit , numa ce a ajuns , dintr-o delegație , dintr-un alt oraș , la mii de km , și a ajuns sa aibe grija de mine toată noapte , nu cred ca a apucat sa se odihneasca .

Intram intr-o încăpere imensa fiind bucătăria , judecând după mobila , din nou niște culori așa reci dar atrăgătoare .
Mă opresc in fata mesei privind mâncarea frumos aranjata , privind bărbatul ce îmi trage ușor scaunul , punându-se in fata mea .

A gătit? El chiar nu s-a odihnit ...! AAAHHH !!!! Acum mă simt prost ...

Iau ușor pe furculița , gustând preparatul , mărind ușor ochii având un gust minunat .

— Îți place ? încep sa mănânc mai mult , zâmbind involuntar , având un gust surprinzător de bun .
— Mhmm!! dau din cap pozitiv , neputând sa îmi deschid gura , obrajii fiind plini cu mâncarea gătită de bărbatul ce mă privea amuzat .
— Mă bucur atunci ! Mănâncă ușor ca te poți îneca ! priveam bărbatul ce mă șterge ușor pe obraz , zâmbind scurt .

După ce mă umflu cu mâncare , îmi ridic privirea abia acum realizând ca bărbatul nu se atinse de mâncare , privindu-mă in tot acest timp .

— De ce nu mănânci ? îl priveam atenta , luând o gura din paharul de apa acesta zâmbind scurt.
— Nu mi-e așa foame , stai liniștita ! spune cald , văzând ca acesta clipește tot mai des , având ochii roșii și niște cearcăne evidențiate .
  
   Sincer mă bucur ca nu e rănit , sau sa fi venit cu ceva cicatrici sau mai rău . Contează ca e bine , puțin obosit dar totul se rezolva cu un somn bun . Privirea îmi cade pe mâna lui stânga văzând ca încă poarta verigheta , zâmbind scurt .

    — Auzi nu te mai holba la mine și fa un dus ! spun autoritar ,acesta privindu-mă confuz . 
    — Sigur, mănâncă tu ca revin in 10 minute ! îl priveam cum se ridica de la masa , dând din cap afirmativ , privindu-l cum se îndepărta .

    Nu am spus-o cu răutate , e clar ca după un dus sau o baie calda , adoarme fără sa își dea seama . Dacă ii spuneam sa se culce , începea sa facă mișto de mine ca țin la el . Normal ca țin la el , dar el nu trebuie sa știe asta !

  
  ~

    Terminasem cu spălatul vaselor , abia acum realizând ca nu mai auzeam apa la baie , mergând spre camera de unde am venit , privind mirata băiatul ce dormea pe tot patul .
 
   Privirea îmi cade pe abdomenul lui bine făcut , vazand ca avea multe tatuaje , dacă stau sa mă gândesc mai bine , mi s-a părut ca vad ceva pe spatele acestuia la mine acasă , dar nu am băgat de seama . Se pare ca micuțul italian e plin de tatuaje .

   Arată bine , nu pot sa spun ca nu , arată încă foarte bine , iar tatuajele alea îl fac și mai atractiv.
   Îmi scutur rapid capul , aplecandu mă ușor , acoperind bărbatul încet .
   Ii priveam chipul , aplecandu mă ușor , sarutandu-l încet .
  Mă îndepărtez rapid , punându-mi mâna pe buze , realizând ce tocmai am făcut .
  Priveam bărbatul panicata , văzând ca nu se trezise , respirând ușurata . 

   Îmi dau rapid câteva pălmi peste fata , ieșind din camera , primind un mesaj de la ... Isa?