Iᴜʙɪrᴇ Fᴀᴛᴀʟᴀ || ongoing ✍🏻 ||

③ 𝙲𝙰𝙿𝙸𝚃𝙾𝙻𝚄𝙻

VERONICA P.O.V

   - 07:40 -

Ies din baie , simțindu mă obosita ca dracu , dar azi la 9 am acea ședința .

   Fără niciun chef de viața , mă îmbrac rapid , mergând jos , vrând sa iau micul de jun dar mesajul primit de la bunica spunând ca ea deja ajunse acolo , mă face sa oftez , ridicându mă de la masa vazand ca deja se făcuse ora 8 jumate . Merg in garaj lunad tot acea Tesla , punând pe GPS adresa data de bătrâna .

~

    Ajung in fata unei clădiri de afaceri , parând numele destul de familiar .
Intru in clădire fiind întâmpinată de angajații .

— Scuze , o întâlnire cu domnul Tesoro? E prezenta și bunica mea Margaret Jennet! spun acesta privindu mă cu un zâmbet cald .
— Se pare ca destinul vrea sa ne întâlnim mai des , domnișoara Smith ! îmi întorc privirea , văzând ca toți fac o plecăciune respectuoasa , îmi ridic privirea văzând ca era domnul de la Heaven .
— Tu chiar crezi ca destinul nu are altceva mai bun de făcut? spun privindu-l cu un zâmbet scurt , acesta apropiindu se de mine .

Mă dau un pas in spate fiind mult prea aproape iar diferența dintre înălțimi era ridicol de imensa .
Corpul imens ,cu o masa musculară bine definita , costumul negru pe corp , având câțiva nasturi deschiși la cămașă, lăsând ușor pieptul in evidentă , la mâna avea un ceas Emporio Armani , negru complet , potrivindu se cu costumul acestuia .
Parul de un negru ca taciunele , azvârlit in toate părțile , cu niște ochii mici , negri , strălucitori ca smoala , privindu mă reci, iar buzele mari și rozali se potriveau cu pielea lui albicioasă , aerul superior pe care îl emana ,mă făcea sa mă simt puțin eclipsata , dar nu îndeajuns .

Îl priveam serioasă , simțindu mă ușor intimidata , dar nu o lăsam sa se vadă , evident .

— Îmi pare rău sa te dezamăgesc , dar sa sti ca nu mă las așa ușor intimidata , domnule ! spun apropiindu mă de acesta , fetele noastre fiind la centimetri distanța, putând sa ii simt respirația fierbinte cum pică pe buzele mele .

Îl împing ușor , întorcându mă către angajate , dar privirea îmi cade pe bătrâna ce ne privea atenta, măresc ochii vazand ca in dreapta ei se afla bărbatul , ce îmi zâmbea inocent , având o expresie familiara .

— Domnule Giovannei ? Domnule ! spun mărind pasul , acesta deschizandu și brațele , îmbrățișându-l puternic , acesta magaindu mă pe cap , râzând angelic .
— Ce femeie frumoasa a ajuns copila mea ! Cum o mai duci ? mă indepartez de acesta , bătrânul luandu mă de mâini privindu mă cu un zâmbet mândru .
— Se putea și mai bine domnule ! Dumneavoastră ? Cum mai sunt durerile de inima ? Ați mai fost la analize ? spun stergandu-i usor costumul , privindu-l îngrijorată .
— Se înrăutățesc din vina nătărăului ăstuia !! spune bărbatul iritat , facandu mă sa îmi întorc privirea deranjata spre bărbatul din spatele meu, acesta uitându-se in alta parte dând din umeri indiferent .
— Concediați-l domnule ! Puneți-vă sănătatea pe primul loc! spun privindu-l serioasă , acesta începând sa rada copios împreuna cu bunica , privindu-i confuza.
— As vrea eu copila , dar e nepotul meu pana la urma , nu am încotro decât sa îl țin sub aripa mea! Familia rămâne familie ! la vorbele acestuia , îmi pun usor mâna la gura , abia acum realizând ce am spus despre nepotul acestuia , știind ca nu mai are alți membri .
— Nu-ți fa griji ! Tu esti singura căreia ii pasa de santatea mea ! Nu ca nerecunoscătorul asta ! spune magaindu mi usor capul , zâmbind cald.
— Haideți sa mergem in sala sa putem trece la afaceri ! spune bătrâna , făcându-l pe bărbatul din fata mea sa îmi zâmbească facandu mi semn sa îl urmez .

Cei doi oamenii vorbeau liniștiti , fiind doar eu și bărbatul de la club in spatele lor , mergând in liniste .

Mă uitam într-un punct fix , gândindu mă cum sa îl fac sa vorbească pe bărbatul de la club sa vorbească .

Aseară s-a întâmplat sa fie păcălit unul dintre bodyguarzi clubului . În loc de 20 de grame de cox i s-a dat doar 15 grame de cox iar 5 sa fie laxativ . Nimeni nu mă duce pe mine de nas !
Aseară am stat treaza toată noaptea , am găsit angajatul care livra comenzile dar nu am putut sa dau de dealer .
Dar nu scapa ei așa usor , asta e doar începutul pana o sa îl fac pe puști sa vorbească .
Încă aștept telefoane sa fiu pusă la curent , încă de aseară nu am fost contactata deloc .

    Îmi întorc privirea , văzând ca bărbatul privea serios cei doi bătrâni ce râdeau de zor .
  Nici nu îmi dădusem seama ca mă holbam la el , întorcându mi privirea rapid văzând ca acesta își întoarce privirea .

  — Vrei sa spui ceva domnișoara Smith? vocea acestuia ce îmi șoptește la ureche mă face sa tresar ușor , intorcandu mi privirea serioasă , vazand ca acesta avea un zâmbet mic .
  — Nu cred, domnule Tesoro! spun scurt , continuând sa merg , vazand ca ne oprim in fata unei uși imense de lemn.
  — Serios? Pentru ca te-ai holbat tot drumul la mine! Nu-mi spune ca te-am vrăjit deja! vocea încrezătoare mă face sa mă incrunt , vrând sa ii spun vreo doua dar suntem opriți de cei doi bătrâni .
  — Așezati va copii! vocea bătrânei mă face sa îmi întorc privirea , ignorând bărbatul ce zâmbea victorios .
  — Despre ce e vorba? spune simplu stand in fata mea , iar cei doi bătrânii fiind așezati cap in cap la măsuța de marmura .
  — Unde te grabesti așa nepoate? Dacă nu ma înșel am mai vorbit asta cu tine acum câteva zile! spune bătrânul facandu ma sa îl privesc serioasă , vazand cum fata bărbatului se albește având expresia mirata .
  Îmi întorc privirea către bunica vazand ca stătea serioasă , citind niște foi .
  — Veronica scumpete , este vorba de o afacere interioară , a ambelor firme! spune bătrânul dându mi niște foi , privind mirata vazand ca era certificat de căsătorie , lângă un contract .

   Îmi trec mana prin par privind amuzata hârtiile , un chicotit mic îmi scapa , aceștia privindu ma serioși .

  — Îmi cer scuze ! Am crezut ca v-a fi ceva mai grav , o data ce e și bunica implicată ! Dar se pare ca m-am înșelat! spun râzând ușor , abtinandu-ma cu greu .

  Îmi ridic privirea vazand ca bărbatul semnase fără remușcarea , putând sa vad nervozitatea pe chip , măresc ochii privindu-l serioasă .

  — Tu chiar este de acord cu asta? îl privesc ușor mirata , acesta ridicându și privirea făcând contact vizual , privindu ma serios .
  — Crede ma nu o scot la capăt cu bătrânul asta țâfnos!  spune arătând neutru către bătrânul ce îl privea nervos .
   — Îmi pare rau dar refuz acesta afacere ! spun lăsând hârtiile pe masa , ridicându mă încet de la masa , vazand ca primisem un mesaj ce îl așteptam de aseară .
  — Nu mie îmi pare rau copila! M-ai înțeles greșit! Acesta afacere nu era o întrebare ! spune bătrânul intorcandu mi privirea , vazand ca mă privea serios .

  Îmi întorc privirea către bătrâna acesta facandu mi semn sa mă asez .
   Fac in tocmai privind hârtiile serioasă .

— Și mie ce îmi iasă din asta ? nici bine nu termin ca simt palma bătrânei cum mă lovește puternic , lăsându mi capul in jos .
  — Așa greu se înțelege omul cu tine! Semnează acolo și taci! îmi ridic privirea nervoasa , privind bătrâna ce mă privea urat .
— Da te căsătorești tu și nu știu eu?! spun deranjata , vrând sa mă ridic la ea .
  — Va rog doamnelor fără violenta! Sa facem totul pe bună credință ! spune bătrânul facandu mă sa îmi las privirea pe acte , privind semnătura , bărbatului , îmi ridic privirea vazand ca acesta mă privea atent , parca așteptând sa semnez .
   — Deci pana la urma ce câștig din asta ? Dacă tot vreți sa fie din " buna credință "! spun serioasă , ferindu mă de palma bătrânei , privind bărbatul din fata mea .
  — Vorbim noi detaliile la mine in birou ! Ascultați bunica și semnează ! spune serios , facandu mă sa înghit in sec nervoasa știind ca nu am de ales .
  — Tsk! Asta v-a fi greșeală vieții mele ! spun încet , luand pixul semnând rapid , dându-i hârtia bătrânei ce îmi respira in ceafa .