📚Disponibilă în format fizic pe cathyamp.ro
📱Sau e-book pe Google Play Books
Rebecca Godwill nu ar fi trebuit vreodată să își bage nasul în treburile băieților mai mari.
31 Octombrie, Halloween, ziua în care inocenta, dar curioasa Becca împlinește...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
2
ACUM NOUĂ ANI
REBECCA
— Ok, rămâi nemișcat! îl îndemn și palmele încep să-mi transpire.
Nu este un lucru prea dificil pentru Sami să stea locului. E un băiat destul de liniștit, când nu aleargă mai repede decât toți din gașcă, sau nu se cățără în vreun copac din cauza vreunei bufnițe curioase. Nu e de parcă are șanse să prindă una vreodată, dar el tot încercă. Îi admir determinarea, e ca un model pentru mine. Împreună cu frații lui, puseseră un pariu idiot, iar cel ce avea să aducă două pene din coada unei bufnițe, câștiga un pachet întreg de Kinder Surprise, așa că Sami se hotărâse să aducă toată bufnița.
— Ce faci, Becca? Samael zâmbește, iar urechile îmi iau foc.
Privește în jur și se oprește pe a doua piatră din peștera druizilor, locul în care ne adăpostisem de ploaie.
— Te desenez, îl fixez cu creionul și încerc să-mi iau un reper.
— Dar tu desenezi oribil! băiatul adaugă amuzat, iar când își dezvăluie un canin puțin strâmb de sub buzele bine conturate, mă blochez și simt că nu pot să îmi iau ochii de pe gura lui.
Am mai spus că-mi place zâmbetul lui?
E atât de rar, el nu zâmbește prea des, dar tocmai pentru că e rar, e atât de frumos.
Dar că desenez oribil am menționat?
Samael știe bine asta, din ultimul an de grădiniță când eu abia intrasem în sistem, iar el urma să treacă în clasa a treia. Avusesem un cerc al prieteniei cu toate grupele, și Samael făcuse echipă cu mine. Tot el mă învățase că în cărțile de colorat, se începe cu partea din interiorul conturului, nu cu partea exterioară.
Samael e cu adevărat un băiat deștept.
Astfel zis, Samael este mai mare decât mine cu un an și zece luni. Bine, dar că e destul de înalt pentru un puști de aproape 13 ani am zis? Părul lui e atât de negru, și ușor ondulat la vârfuri, iar ochii lui, un ocean pe timp de noapte, rece, înșelător, și atââât de întunecat încât nu-ți dai seama unde începe cerul și se termină apa. Ăsta e și motivul pentru care niciodată nu am putut să-l privesc în ochi. De fiecare dată simt că mă scufund în întunecimea privirii sale, și mă sperie asta. Sunt distrasă în schimb de pomeții plați, sau fruntea lată, ori buzele bine conturate și pline. Chipul lui, de altfel, este destul de masculin pentru un băiat în pragul pubertății. Crește atât de repede, iar eu simt că rămân în urmă. Maxilarul începuse să i se ascută de o vreme încoace, iar mâinile să îi devină grosolane, că mă face să privesc spre viitor, și nu pot să nu mă întreb ce va mai rămâne din dragul meu, Samael, când schimbările se vor opri.
