Vad o lumina puternica.Ametita dupa cele intamplate, incerc sa-mi ridic capul,si-mi dau seama ca nu mai sunt in incaperea acea sumbra din catacombe.Sa fiu sincera ...nu cred ca mai sunt in catacombe...sau pe Pamant.Totul e alb, dar are acea atmosfera care imi spune ca nu am murit si ca nu am ajuns in rai. Sunt inca in viata...inca. Nu mai simnt nici durere nici nimic.Imi pipai fata.E totul in regula.In brat am infipta o bucata de sticla, ceea ce se dovedeste a fii oglina.Imi privesc reflexia .Am parul alb precum imbracamintea si imprejurimile.Singurul lucru ce cutremura albul sumbru sunt picaturile de sange ce se preling pe bratul meu.Momentul in care picaturile ating podeaua alba apare el. E..diferit. Si el e ibracat in alb, nu mai are sange,iar ochii lui rosii sunt fixati pe mine.
-Ma gandesc ca ai nevoie de raspunsuri ha ?
- ?!
-Hmm. La asta ma gandeam si eu. Spuse el pe un ton arogant
- Ci..cine esti si ce vrei cu mi...
-Whoah mai usor.Stii ce .Lasa sa spun ce am de spus, intrebarile suplimentare la final. In primul rand ,uita tot ce stii ,simnti,gandesti, presupui despre mine. Toate sunt niste iluzii. Nimic nu e adevarat. E un miraj. Ceea ce vezi tu acolo e doar reflexia partii mele negative...asa cum e si a ta .
- Si a mea ?
-Toate la timpul lor. De acum inainte ai un singur scop.Lasa naibii fotografia.Concetreaza- te sa iesi cat mai repede cu putinta de aici..Te rog .Se va inrautatii.La fel cum sunt si eu.Nu ma mai pot controla, reflexia isi face de cap.Ma domineaza.Asta se va intampla si cu tine daca nu ma asculti.Vei ramane blocata aici, in timp ce partea ta trupeasca va face cea ce face si a mea.Sa provoace cat mai multe victime si sa te distraga de la drum , sa innebunesti.
-Tu...tu cum ai ajuns aici?
-Nu mai stiu...incepi sa-ti pierzi memoria dupa un timp.Singurul lucru ce il mai stiu din viata inafara catacombelor ca cineva ma striga "Wilson". Toate amintirile...totul...nu mai sunt.
Incepe sa lacrimeze.
Ma,apropriu de el ca sa il consolez.In mimentul in care il ating se intampla ceva...
