Chapter 11

46 5 4
                                    

Ziua a venit din nou pe neașteptate.Razele soarelui spuneau totul despre vreme:caniculă.Îmi iau o rochie de culoare crem și niște pantofi de vară și sunt gata. Merg jos și mama cu Ștefan erau acolo.

-Bună dimineața, spun și mă așez și eu la masă. Mănânc șuncă și plec la o plimbare. Dau peste cineva.

-Mă scuzați, spune acesta..

Era atât de frumos.Se vedea că merge la sală.

-Paul.Încântat.

-Izabell.La fel și eu.

-Vi cu mine pe plajă?

Să accept sau nu?Da sau nu?

-Desigur.Ne plimbăm așa și atunci se oprește în fața mea.

-Uite știu că nu ne cunoaștem dar eu te iubesc..

Mă las dusă de val și ne sărutam. Buzele alea moi cu ale mele..Ne potriveam perfect până când.. Am uitat de Ștefan ohh nu.Acum chiar că sunt nesuferită.

-Izabell?aud că mă strigă cineva. Am încurcat-o!Te rog nu Ștefan te rog nu Ștefan. Chiar Ștefan îi.Pleacă spre mirarea mea și eu alerg după el.

-Izabell stai,mă strigă Paul eu nebăgând-ul în seamă. Cine e?

-Iubitul meu iar tu ai stricat tot,spun și îl las în urmă.

Perspectiva lui Paul:
Ce are fata asta?E așa specială. Cum nu m-am gândit că are un iubit?Sunt un B-O-U.

Perspectiva lui Izabell:
Ajung acasă la Ștefan și îl văd nervos.

-Te muți cu acel cu care te-ai sărutat.

-Dar nu îi știu numărul de telefon sau adresa.

Visul spulberatUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum