Mostenitoarea

Prolog

Am abandonat cartea pe pat cand am auzit usa de la intrare trantita.Inima mea a inceput sa bata mai tare,si instinctiv m-am uitat la bratele mele,pline de zgarieturi si vanatai.Nu stiam ce sa fac.Ar fii trebuit sa cobor jos?Sigur imi luam bataie.Daca ramaneam aici?Degeaba,intra el singur si ma batea din nou.

Orice as fii facut ieseam ranita,asa ca m-am ridicat din pat,traversand cu pasi tremuranzi spatiul dintr-e pat si usa.

Am rotit clanta,si am crapat putin usa,examinand locul.Nu era nimeni la etaj,deci este jos.Am inchis usa silentios si am coborat scarile,rugandu-ma sa nu scartaie.

Brusc,mi-as fii dorit sa raman in camera mea.Calare pe Max,era o roscata focoasa.Purta o rochie scurta si neagra,prin care i se putea vedea cu usurinta lenjeria de un negru mat cu dantela.Simteam de la baza scarilor mirosul puternic de tigari si alcool.Deci era beat,si mai mult ca sigur pe asta a luat-o din club.

Am simtit cum incep usor-usor sa ma enervez.De ce trebuia sa fie asa?In loc sa aibe grija de mine,ca doar sunt sora lui mai mica,aduce fete acasa si bea mereu,si plus de asta,ma mai si bate!Asa se face?

Am mers nervoasa spre ei si fara sa ezit mi-am bagat mana in claia ei de par roscat,dand-o jos de pe Max.Un tipat scurt ii parasi gura atunci cand cazu pe jos.Max incepu sa rada,atat de beat era.

-Ce naiba...tu cine mai esti?Urla roscata furioasa,incercand sa isi aranjeze claia de par.

-Nu,tu cine esti?Urlu si eu nervoasa,aruncandu-i o privire criminala lui Max,ce ne privea amuzat.Desi stiam ca dupa asta voi lua o bataie buna,am continuat sa urlu si sa ma cert cu roscata.Mama niciodata nu a suportat aceste femei.Femeile cu moravuri usoare,si mereu ii spunea lui Max sa nu se bage cu ele,chiar i-a promis asta,dar vad ca a uitat definitiv.E mai beat ca niciodata,si imi e tare frica.

-Vreau sa iesi din casa mea,nu intelegi?!Urlu eu scoasa din sarite.Ii tot spuneam sa iasa afara,i-ar ea refuza mereu,uitandu-se furioasa la mine.Nervii imi erau intinsi la maxim si tare imi era frica (,) ca ii voi da o palma.

-Dar cine esti tu sa ma dai afara?Alta curva?Nu vreau!Urla si ea punandu-si mainile in san.Am expirat nervoasa pe nas si am apucat-o brutal de mana,tragand-o spre usa.

Bineinteles ca s-a opus,si a incercat sa ma traga si ea inapoi,dar din cauza pantofilor cu toc s-a dezechilibrat si a cazut,fiind mai usor pentru mine sa o scot afara.

Am trantit-o in fata usii,privind-o furioasa.

-Fii atenta claie de par roscat ce esti,daca mai pui un singur picior in casa asta,iti fac parul ala si mai rosu,m-ai auzit?!Apoi am trantit usa cu putere.Am auzit-o cum s-a ridicat,apoi pasii facuti de tocurile ei pe scari.

Am inchis ochii si am expirat,pregatindu-ma pentru bataia apriga ce o voi primi.Eram obisnuita,nu era nici prima oara,dar categoric ultima.

In seara aia m-a batut mai rau ca niciodata,tot corpul imi era invinetit si amortit.Am ajuns la spital,unde am fost tratata imediat.Aveam doua coaste rupte si nasul rupt,buzele sparte si un ochi vanat,sa nu mai pomenesc de vanataile imense de pe bratele,stomacul,picioarele si pieptul meu.

In seara aia m-am hotarat sa plec din New York,sa scap de acest cosmar,un cosmar numit Max,care este fratele meu.Nu imi venea sa cred in ce s-a transformat.Cand traia mama,nu ma lovea nici in gluma,imi vorba mereu frumos,imi lua apararea,si imi promitea ca niciodata nu va da in mine.Asta ma doare cel mai tare.Ca si-a incalcat promisiunea.Dupa ce am fost mutata intr-un alt salon,l-am sunat pe unchiul meu Jose,din Pennsylvania.Aveam de gand sa ma duc acolo,la ferma.S-a bucurat foarte tare,si mi-a spus ca (,) chiar acum se duce sa imi pregateasca camera,desi era 1 noaptea.Bineinteles ca nu i-am spus de ce vin,si nici de bataile pe care le primeam de la Max.Nici el nu ma intrebase,probabil ca era prea bucuros.

Dimineata urmatoare Max a venit la mine la spital.Si-a cerut scuze,si m-a rugat sa nu plec,mi-a promis ca nu ma va mai bate,si ca isi va reveni la normal.Nu am putut sa il iert.Atunci cand ma batea fara mila,nu i-a parut rau,nu s-a gandit la consecinte.L-am refuzat,si a plecat cu (,) coada intr-e picioare.

Si chiar acum ma imbarc in avion,urmatoarea destinatie fiind:Pennsylvania.

-----------

Hei,sunt eu...din nou :))

Aceasta e noua carte,va fii putin mai grea,deoarece se vor intampla mai multe,vor fii multe legaturi,prietenii,iubiri si drame desigur :))

Vreau sa aibe peste 40 de capitole,si sper din tot sufletul sa reusesc,dar nu o pot face fara voi,si voi stiti asta.

Vreau pareri.Ce parere aveti,ce credeti ca o sa se intample si asa mai departe.

Primul capitol il voi pune maine.

In Mass o avem pe Tara (Zoey Deutch)

Va pup si va iubesc :*

Ii multumesc pentru minunata coperta lui Scaburn

Daca vreodata aveti nevoie de o coperta,apelati la ea,e geniala!