Să rămâi singur pe lume este cel mai dureros lucru! Simți inima cum se rupe în o mie de bucăți și nu ști cum să o lipești.
Aștepți un miracol, dar până se va întâmpla, pur și simplu înveți să trăiești cu o inimă spartă.
Oare va exista și în viata...
Dis de dimineață, la ora cinci ne trezim, ne schimbăm în uniforme și mergem spre restaurant pentru a lua micul dejun. Când intram este plin de lume. Andreea îmi spune că sunt toți colegii de la bar, ospatarii, cei de la piscine, mentenanță și restul cameristelor. Toți sunt cazați aici, toți își iau micul dejun aici, este un zumzet și o atmosferă ce nu am mai întâlnit niciunde. Sunt zeci de persoane și fiecare vorbește limbi diferite.
- Bună dimineața, frumoaselor, se aude o voce groasă și destul de somnoroasa.
- Bună dimineața și ție, spune Andreea către Dario.
Îl salut și eu când aproape se lipește de spatele meu.
- Ne așteaptă Koll, haideți să bem cafea și să mâncați voi două ceva, ne prinde pe fiecare de mână și ne duce după el.
Majoritatea celor de aici ne urmăresc din priviri, ii salutam pe cei pe lângă care trecem, ne răspund toti la salut. Nimeni nu întreabă cine sunt, probabil după uniforma si-au dat seama.
- El este Koll, este ospătar, zice Dario arătând către un baiat șaten.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Acesta se ridică și îmi întinde mâna, îmi zâmbește și-i obsev gropita care i se formează în unul din obraji.
- Cristina, spun în timp ce întind si eu mâna.
- Bună dimineața, se aude Andreea.
- Stați jos fetelor. Vă aduc câte o cafea? Cum bei cafeaua Cristina, mă întreabă el.
- Nu beau cafea, mulțumesc, dar vin și eu spre bufetul cu mâncare dacă nu te deranjează.
- Nu bei cafea, spun la unison mirați Koll cu Dario.
- Nu am băut niciodată, spun încet.
- Hai după mâncare, mă trage Andreea după ea.
După ce îmi pun pâine prăjită, unt, un ceai și două ouă fierte mă indrept spre masa noastră împreună cu Andreea, acesta și-a luat doar un iaurt și două croissante.
- Nu vrei și tu să guști un croissant, este bestial, zice arătând spre farfuria ei.
- Merg sa-mi iau si eu după ce termin ce am în farfurie, mi-e foame tare, spun eu în timp ce deja îmi intindeam untul pe pâine.
- Poftă bună, ne zic cei doi.
- Mulțumim, răspunde Andreea pentru ambele, eu fiind cu gura aproape plină.
Dario se ridică de la masă și după câteva minute îl văd cum se îndreaptă cu o farfurie plină de croissante, iaurturi si o sticlă cu apă.
- Pentru voi, spune punând farfuria ticsita pe masă.
- De când ai tu chef să servești așa de dimineață, îl întreabă Koll.
