O bătaie slabă în ușă îți atrage atenția. Te-ai uitat pe vizor și ai recunoscut imediat persoana de pe cealaltă parte. Ai deschis ușa ezitând.
"Putem vorbi?"
Brunetul era în fața ta, la doar câțiva centimetri. Părea distrus. Avea ochii roșii, cearcăne proeminente și părul dezordonat.
Vorbea șoptit, abia reușind să scoată niște cuvinte.
"Y/n... "
Oftează, încercând să-și găsească cuvintele.
"Y/n regret. Vreau să știu dacă mă poți ierta."
Era dureros să-l vezi așa. Dar trebuia să-și învețe lecția. Te-a rănit mai mult decât și-a dat seama. Voiai ca el să învețe ceva din această experiență.
În final tu i-ai rămas mereu loială, iar el te-a trădat.
"Jungkook, te rog să pleci."
Ai vrut să închizi ușa, însă el a oprit-o.
"Te rog!"
Lacrimile lui au încetat să se mai ascundă. Fiecare urmă de reget ieșind la iveală.
Următoarea lui mișcare te-a uimit și mai mult. Jungkook era acum în genunchi în fața ta, plângând în hohote. Ți se rupea sufletul , văzând în acea ipostază. Acela nu era Jungkook al tău, plin de veselie, pe care îl adora toată lumea.
"Te implor, mai acordă-mi o șansă. Îți jur că mă schimb."
Te-ai aplecat, fiind în aceeași poziție ca și el. Nu ai spus nimic, ci doar l-ai strâns în brațe, plângând la rândul tău.
"Idiotule, să nu mai faci asta."
El doar a râs trist și te-a strâns mai bine. Era o îmbrățișare pe care o simțeai foarte puternic. Acela era momentul vostru.
"Idiotul tău, iubito. Doar al tău. Îți promit că nu te mai rănesc niciodată."
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
