დ Patruzeci și șapte

156 30 3
                                    

𝙅𝙚𝙤𝙣 𝙅𝙪𝙣𝙜𝙆𝙤𝙤𝙠

     — De ce nu mănânci? Namjoon se așază lângă mine cu tava lui, urmat de Jin. L-am pierdut pe Taehyung din momentul în care a rămas la un curs, alături de diriginta.

     — Cred că e cu gândul la Taehyung, Jin vorbește în locul meu cu Namjoon. Prietenul meu aprobă din cap, luându-și bețișoarele și începu să mănânce.

     — Chiar trebuia să ți le aduci de acasă? arăt spre bețișoarele din mâna lui. Namjoon ridică din umeri, continuând să mestece.

     — Am grijă de igiena mea.

     — YA! Adica eu nu am sau ce?

     — Ce se petrece aici? te așezi în fața mea, cu tava și mă privești pe mine cum țip la Namjoon. Toate privirile sunt acum pe mine.

     — Nimic. Ce-ai făcut cu diriginta? Îți ridici ochii pe mine, serios.

     — Mi-a ținut o predică în legătură cu marele proiect la arte. Se pare că am fost ales să prezint facultatea în fața juraților de luna viitoare. Sunt 12 facultăți care participă.. din păcate, două au fost descalificate.

     Toți trei rămânem cu gura deschisă la auzul cuvintelor spuse de tine.

   — Stai, stai, ce ai spus? Namjoon renunță la mâncare, iar acum e mai șocat decât mine.

     Te uiți nedumerit la noi.

     — De ce vă uitați așa la mine? ne întrebi pe amândoi. Namjoon își îndreaptă spatele, încordat.

     — Jungkook voia acest loc încă din primul an... Ba chiar a perfecționat la toate cursurile pentru șansa asta. Dar de fiecare dată era altcineva ales în locul lui...

     Te uiți la mine, apoi zâmbești.

     Iar ceea ce aud mă șochează și mai mult.

     — Atunci eu nu am ce căuta acolo. Voi refuza să prezint facultatea la arte.

𝐀𝐩𝐮𝐬𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐢𝐦𝐚 𝐭𝐚 𝐈ᵀᵃᵉᵏᵒᵒᵏ [✔]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum