Viața unei tinere dansatoare

Capitolul 28- Viitorul sună bine

Ultima zi de stat în New York a început foarte devreme deoarece aveam interviul la Oprah iar după trebuia să plecăm. Dureros era că fiecare o lua pe drumul său.

- Doamne! Chiar și în ultima zi trebuie să ne trezim așa dimineață?

- Da, Alex! Trebuie! Avem interviul la nouă, adică în două ore iar după trebuie să ne facem bagajele.

- Of, bine!oftează acesta. Auzi, spune ridicându-se pe coate, ce ai spus aseară, legat de colaborarea cu Bruno Mars, chiar vrei să faci asta?

- Da!am răspuns ferindu-mă de privirea lui. Asta e șansa mea Alex și nu o pot pierde.

- Ai dreptate!

                După această convorbire melancolică m-am dus în camera mea pentru a mă pregătii și a pune în bagaje tot ce a mai rămas.

                Mă simțeam atât de nesigură de decizia pe care o luasem dar, voiam să am un viitor răsunător așa cum mi-am dorit întotdeauna și, cred că asta și-ar fii dorit și mama de la mine chiar dacă această carieră cere multe sacrificii.

                Privindu-mă pe mine însumi în oglindă, mi-am dat două palme ca să mă trezesc la realitate și am început să îmi fac bucle în păr după care m-am machiat nu foarte strident. M-am îmbrăcat cu o pereche de jeanși bleu cu talie înaltă pentru a-mi evidenția corpul de care eram foarte mândră deoarece în copilărie fusesem foarte grăsuță iar acum, îmi făcea plăcere să-mi privesc talia. Mi-am luat un top tip corset de un bleu marin, fără mâneci iar în picioare mi-am luat o pereche de tocuri cu aceeași culoare ce aveau în jur de doisprezece centimetrii după care am ieșit din cameră.

                Alex îmi lăsase un bilet pe masa din camera de zi a apartamentului în care scria că mă așteaptă la recepție probabil nici el nu voia să mă vadă acum după ce l-am dezamăgit spunându-i că nu mă voi mai întoarce cu el în Los Angeles. Și eu eram tristă dar, trebuia să o fac pentru mine așa că am hotărât ca după interviu să îl sun pe Bruno Mars așa că am coborât încrezătoare la recepție.

- Ești pregătită?mă întrebă Alex luându-mă de braț pentru a merge la mașină.

- Foarte! Tu ești?

- Aproximativ fiindcă nu știu ce ne va întreba și mi-e frică că vom dezamăgii publicul cu răspunsurile!

- Fii tu însuți și totul va fii bine!îl încurajez după care am plecat către platourile de filmare.

                Drumul a fost atât de liniștit și tăcut încât îmi puteam auzii bătăile inimii care, de altfel, deveneau din ce în ce mai neregulagte când mă gândeam la despărțirea mea de Alex și cât de mult îmi vor lipsii ceilalți dar aceste gânduri s-au dus când l-am auzit pe șofer spunând că am ajuns.

                Am coborât emoționată din mașină și l-am luat pe Alex de braț după care am intrat în platou.

- Bine ați venit, dragii mei invitați!ne întâmpină Oprah îmbrățișându-ne pe amândoi.

                Sincer, mă așteptam să fie o femeie arogantă și plină de sine iar imaginea aceea de femeie inocentă să o aibă doar la televizor dar, nu era deloc așa. Oprah era o femeie incredibilă în adevăratul sens al cuvântului iar interviul a mers incredibil de bine până când aceasta a întrebat:

- Ce v-ați propus să faceți pe viitor? Fiindcă presupun că veți rămâne tot împreună!

- Ei bine, nu e chiar așa, răspund aruncând o privire către Alex.