Capitolul 1 - Ghost of Love

408 23 5
                                    

Ghost of Love bound unto your name;
So it be running thru my veins;
Yesterday I fell out of grace,
I made you feel bad again,
I wanted all your reasons explained;
guess I wanted too much, guess I wanted too much.

Gonna stay humbled to this rock.

Silently when I know that I belong..

-Ghost of Love ,Marie Fisker

Era trecut de ora 23 iar eu eram în Tineretului fumând o țigară. Știam că acasă urma să am veșnica ceartă cu mama pentru ca nu venisem la ora stabilita . Dar cui i-ar mai păsa... ,cui îi pasă ? Oricum începusem să mă obișnuiesc cu chestia asta de când venisem aici...

Stăteam pe banca aia de aproximativ jumătate de oră , afară bătea vântul ca dracu iar eu înghețam de frig fiindcă aveam prostul obicei de a mă îmbrăca subțire .Mă rog. Într-un final m-am resemnat și am început să merg spre casă.

În timp ce mă îndreptam spre ieșirea din parc , am vazut un grup de băieți și o fată care stăteau pe o bancă .Asta m-a făcut să mă gândesc la mine și la ex grupul meu de prieteni. Dar totuși, cel care mi-a acaparat atenția din tot acel grup a fost un tip destul de înalt cu părul cafeniu și ochii verzi precum iarba stropită de roua dimineții.

"Nu putea fi el , nu ar putea să fie aici , n-ar avea ce căuta aici." Mi-am spus eu în gând de câteva ori .Dintr-o dată am simțit cum fusesem răscolită de o mie și una de amintiri. Probabil e o poveste destul de lungă sau scurtă depinde de cum citești.

În urmă cu doua luni locuiam in Brașov alături de tatăl meu, pentru că nu știam nimic de existența mamei mele .

Așa zisul meu "tată" îmi spusese că mama mea a decedat în urma unui accident rutier și recent aflasem că era în viața , teafăra , nevătămată și recăsătorita din cauza divorțului cu tata ,evident. Dar până la urmă nu o învinuiesc , tata era un gunoi alcoolic și așa va rămâne tot restul vieții lui mizerabile .

De aceea eu stăteam mai mult pe la prieteni, dar în special la prietena mea cea mai bună, dacă o mai pot numii așa , Dona , dar bineînțeles că m-am înșelat în privința ei , la fel cum fac de obicei.... era împreuna cu iubitul meu Andrei , cu care avusesem o relație de un an și brusc , mi se păre și normal că trebuia să apară cineva să îmi fută mie tot filmul ăla frumos.

Noroc cu mama , că am aflat mai multe detalii despre ea , decisesem să încep o viața nouă. Așa că m-am mutat la ea cât de curând posibil am putut. Dar dintr-o dată apare tipul ăsta care îmi aduce aminte de el și de toate întâmplările de la acea vreme .

În fine...
Am uitat să mă prezint, eu sunt Mara .

Mă apropiam din ce în ce mai mult de ei . Iar în momentul când ajunsesem fix în fața bancii lor , am auzit pe cineva spunand :
- Ai o țigară ??!

M-am uitat puțin mai atenta și era tipul cu păr cafeniu . Mă uitam confuză la el, fără să îmi dau seama începusem să o i-au la fuga spre casă ca o ultimă disperată .

Motivul? Nu am idee , fiindcă nici eu nu știam ce dracului mi se întâmplă în acel moment și de ce eram speriată de bombe.Probabil era faptul că mă simțeam rău dupa faza cu Andrei și imi era teamă să îl mai văd vreodată.

-Era ok dacă spuneai nu!!! Țipase el în speranța că îl voi auzii în timp ce toți ceilalți râdeau în hohote din cauza că o ciudată fuge foarte alarmată la ora aia fiindcă cineva îi ceruse o țigare.

La un moment dat mă oprisem din fugit și am observat că eram într-o stație aproape de casă.M-am așezat acolo pentru un moment , pentru a mă odihnii puțin.

Dar văd că la nici doi pași față de mine era tipul cu părul cafeniu.

-Hei ! Eu sunt Radu, ești bine ? Am văzut cã ai fugit de acolo ca arsă și voiam să văd dacă ești bine . Spuse el cu o față destul de ingrijorată dar nu destul de credibilă.

Adică să fim serioși de ce ar face asta ? De ce ar fi îngrijorat pentru mine din moment ce nu mă cunoaște?Cine dracu face așa ceva???

-Da sunt ok , nu îți face griji e o poveste lungă , poate altă dată , du-te la prietenii tăi , eu trebuie să merg acasă. Spun eu înca gâfâind din cauza oboselii.

-Nici vorba , te duc eu acasă .

-Chiar nu e nevoie , nu am 3 ani mă descurc și singură...Am spus eu pe un ton cât de cât autoritar.

Dar ..după lungi insistențe am cedat și am acceptat sa merg cu el.

ConfessionsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum