Capitolul 2

1.8K 132 77
                                    

Deodată ușa se deschide și îl văd pe Jimin cum se apropie de mine.

-Băăăi, bate și tu la ușă! Ce e cu voi, oameni buni? Așa v-ați obișnuit??

-Scuză-mă, începe să râdă și se întinde pe pat. E mai comod decât îmi aminteam. Poate pentru că am parte de o companie plăcută...

-Pe bune? Atât poți?

-Pot și mai mult. Dar nu vreau să par prea direct.

Ok, asta a fost drăguț, prea drăguț, chiar și pentru el. Se apropie încet de mine și mă apucă de mână.

-Hei, hei, ţine-ţi mâinile acasă. Ce crezi că faci?!

Mă trântește pe pat și își pune capul pe umărul meu.

-Mi-ar plăcea să mă trezesc așa în fiecare dimineață... zice el în șoaptă.

Mâinile lui sunt încă pe încheietura mea. Sunt reci, dar senzația e plăcută. Deodată se ridică și se uită în ochii mei, după care începe să mă întrebe de copilăria mea.

DIN PERSPECTIVA LUI EUNBI

Sunt foarte curioasă cum este priveliștea de aici, de pe balcon. Cu siguranță e grozav. Mă grăbesc spre balcon și dau de V.

-Scuze, te deranjez?

-Nu, e ok. Hai și tu aici.

Mă apucă de mână și mă trage lângă el. Are o palmă imensă, deși el e așa micuț.

-Și... nu e greu să locuiți într-un apartament? Vecinii nu vă disperă?

-Norocul nostru este că sunt numai bătrâni în bloc, iar ei nu știu că formăm o trupă.

-Ah, super! Atunci vă este ușor!

Deja nu mă mai ascultă. E concentrat pe priveliște. Deși mă ignoră, mâna lui este încă pe talia mea. Momentul este întrerupt de Jungkook.

-Ce faceți voi doi aici?

-Ne uităm la peisaj. Ce am putea face? zic eu.

-Dar... V, mâna ta... Sigur nu e nimic?

-Sigur, sigur.

Kookie pleacă supărat în casă, iar V se uită la mine amețit.

-Cred că mă duc și eu în casă...

V e așa drăguț când zâmbește! Doamne.. De ce cred că îmi place de V?

DIN PERSPECTIVA LUI HYUN

Am ieșit din casă pentru a merge la o plimbare.. Îi aud pașii lui Suga în spatele meu.

-Hyun, așteaptă! Ai de gând să mergi singură prin Seoul?

-Ăsta ar fi planul..

-Măcar lasă-mă să vin cu tine..

-Bine... dar vreau să văd neapărat parcul.

Îmi zâmbește și mă ia de braț. Mergem pe străzi aproape o oră fără oprire.

-Auzi, măcar știi unde suntem? îl întreb.

-Mai contează? Important e că ești aici, cu mine..

O adiere de vânt îl împinge spre mine. Se apropie.. încet.. Mâinile sale calde îmi ating ușor chipul. Îmi duce fruntea la gura sa și mă sărută pe cap.

-Știi, ești frumoasă..

Îi aud bătăile inimii. E agitat, dar mă strânge puternic în brațe, ceea ce sugerează că într-adevăr mă place..

-De ce zici asta? îl întreb.

-Pentru că mă simt atras de tine. Cred că știi și tu asta.

Parfumul lui e plăcut. Miroase așa dulce... Ochii lui sunt concentrați pe buzele mele. Mă apucă de ceafă și mă trage spre el. Închid ochii și îi simt buzele calde pe ale mele. Mă ține la piept și se pare că nu vrea să-mi dea drumul prea curând. E minunat! Nu am mai simțit asta niciodată.. E așa plăcut..

DIN PERSPECTIVA LUI EUNBI

Intru în camera lui Jungkook și îl văd tolănit pe canapea. Plânge. Nu mă așteptam să îl văd vreodată plângând.. Pare un bărbat puternic..

-Ești în regulă?

-Te rog, pleacă..

-Haide...

Mă așez lângă el și îl bat pe umăr. Îl aud suspinând.. Aș vrea să îl pot ajuta, dar nu știu ce are..

-Îți place de V?

De ce mă întreabă asta acum? De ce acum?

-Păi... Nu chiar... Adică...

Ochii lui se umplu și mai tare de lacrimi. Se întoarce și mă alungă. Nu îl înţeleg. Era așa fericit când am venit. Iar acum plânge...

-V e drăguț... Dar nu simt ceva prea special.

Deodată Jungkook se întoarce și mă trântește pe podea. Își pune mâinile pe încheieturile mele și mă ține strâns. Se uită în ochii mei de parcă vrea să îmi zică ceva.

-Dar acum ce simți?

Inima îmi bate puternic. Nu știu ce să îi răspund, așa că tac.

-Nu ai de gând să zici nimic? Mai vedem noi..

Brusc mă sărută. E așa bine când sunt cu el.. Mă simt mai bine decât cu V.. Și asta e ciudat... Credeam că îmi place de V. Dar se pare că sunt îndrăgostită de Jungkook...

-Ce se întâmplă? îi aud vocea lui V.

-Taehyung! strig eu.

Mă ridic repede și mă așez pe canapea ca și cum nu s-ar fi întâmplat absolut nimic.

-Ce faceți voi doi? Mi s-a părut că v-am văzut...

-Nu.. Nu era nimic, zic eu emoţionată.

Jungkook se uită la mine și îi zice lui V:

-Ba chiar se întâmplă ceva. Îmi place de Eunbi și de asta am sărutat-o.

I NEED YOU (BTS)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum