***
Mă trezesc speriată, fugind în camera lui Tori, dar ea nu mai era.
Cobor în living văzându-i pe Ryan și Jason uitându-se la tv.
-Unde-i Tori? întreb speriată.
-Am dus-o la aeroport. spune Jason neclintindu-și privirea.
-Cum? Și pe mine de ce nu m-ați trezit?! întreb nervoasă aruncând cu perna în el.
-Cineva nu a dormit prea bine... spune Ryan în "șoaptă".
-Prințeso, și vine către mine. Tori a spus că nu este nevoie să o însoțești. Nu face atâtea convulsii. spune Jason ridicându-mi bărbia cu două degete.
-Cred că nu numai eu n-am dormit bine... spun dându-i mână la o parte și plecând în bucătărie.
Scot laptele și cerealele punându-le într-un bol simțind două mâini calde înconjurându-mi talie și o respirație caldă pe gâtul meu, ceea ce mă face să tresar.
-Nu îți voi pregăti micul dejun. spun indiferentă neclintindu-mi privirea.
-Uh...rece. Îmi place asta la tine. spune Jason sărutându-mi gâtul.
Zâmbesc malefic întorcându-mă cu fața spre el punându-mi mâinile după gâtul lui.
-De ce nu mă aștepți în dormitor... Voi veni și eu imediat. Ce zici? întreb ducându-mi mâna sub tricoul lui.
Jason zâmbește pervers, se întoarce șj pleacă.
Mă așez la masă începând să mănânc.
***
Stau în living butonând telecomanda încercând să găsesc un post bun. Deodată coboară Jason.
-Ai mințit, așa-i? întreabă el venind către mine.
-Da! spun zâmbind victorioasă către el.
Se așează lângă mine trăgându-mă mai aproape de el începând să mă sărute.
-Nu-i frumos ce faci, McCan! spun eu zâmbind printre sãruturi.
-Asta se întâmplã datorită ție! și îmi pune mâinile deasupra capului.
-Okay, acum încetează. spun încercând să-l dau jos de pe mine.
-Jocul nu s-a terminat încă, prințeso! adaugă el ripostând.
-Jason, serios, dă-te jos! mă agit dându-l jos de pe canapea.
Mă ridic în picioare nervoasă uitându-mă către el, iar el către mine.
-Ce se întâmplă cu tine?! întreb apropiindu-mă de el.
-Nimic. spune Jason râzând în batjocură.
-De dimineață te porți ca un mare nesimțit. Și dacã vei continua așa, îmi pare rău, dar nu pot fii cu cineva de genul ăsta! spun fugind în cameră.
Închid ușa în urma mea aruncându-mă în pat abținându-mă să nu plâng.
-Câteva ore mai târziu-
-Ashley, poți deschide ușa, te rog? întreabă Jasion de pe paetea cealaltă a ușii.
Mã ridic din pat întreptându-mă către ușă, deschizând-o. Mă așez din nou în pat, luând urșulețul în brațe și uitându-mă către el.
-Ascult. spun scurt uitându-mă către el.
- răsuflă greoi așezându-se în pat. Îmi pare rãu pentru ... ceea ce s-a întâmplat azi. Nu vroiam sã te rănesc în nici un fel... explică uitându-se la mine.
-Poate și eu... am exagerat ... puțin... spun jucându-mă cu ursulețul.
Jason se apropie de mine luându-mă în brațe. Îi răspund îmbrățișării dându-i un sărut pe umăr simțind parfumul lui.
-Acum ne-o tragem? întreabã el.
Îl împind uitându-mă confuză către el.
-Ieși afară, acum! spun ridicându-mă din pat.
-Stai, stai...
-Afarã! țip încercând să-l împing.
-Doar glumesc!! spune el râzând prinzându-mă de încheieturi.
....
