Din perspectiva lui Ashley.
Mă trezesc cu o durere de cap îngrozitoare încercând să cobor din pat,dar mâinile lui Jason mă împiedicau.
Wait!Ce caută el aici?!
-Făt-Frumos! Trezirea! țip eu.
-Încă 5 minute... mormăie el.
-Sunt dezbrăcată! adaug eu.
-Serios? și se ridică brusc.
-Wow...ești incredibil. spun chicotind.
-Nici tu nu ești mai presus.Altfel nu săreai pe mine. spune Jason zâmbind.
-Te rog...exagerezi. și îmi dau ochii peste cap.
-Ce zici...tu,eu și un picnic drăguț? schimbă el subiectul.
-Ok.Cu toate că ai putea să mă omori... spun eu.
-Vin să te iau la 17:00. și pleacă.
Intru în baie,îmi fac rutina de dimineață coborând în bucătărie.
-Neața! spun sărind pe Ryan.
-Heii. și îmi zâmbește.Deci...ce a fost bătaia de seara trecută? întreabă el.
-Nu știu.Jason a luat-o razna. spun punându-mi masa.
-Ok. spune ridicându-se. Eu am de rezolvat ceva. mă sărută pe obraz și pleacă.
Ora 17:00*
-Caleașca nu așteaptă toată ziua prințeso! țipă Jason de afară.
-Vin acum... și ies din casă.
Vine spre mine vrând să-mi pună o eșarfă peste ochi.
-Ai încredere? întreabă el.
-Da,am încredere în tine Jason. și zâmbesc.
Din perspectiva lui Jason.
Îi pun eșarfa la ochi ajutând-o să urce pe motor.Se prinde de mine și pornim.
***
-Am ajuns! o anunț eu.
-Îmi pot da eșarfa jos? întreabă Ashley.
-Nu,încă nu. și o ajut să coboare.
Iau coșul de picnic și pornim către lac.
-Ok. Acum te poți uita. și îi dau eșarfa jos.
Din perspectiva lui Ashley.
Deschid ochii iar în fața mea era un lac superb în care luna se reflecta perfect.
-Wow... spun eu.
-Știam că o să-ți placă. și mă îmbrățișează.
Scot din coșuleț o pătură pe care o întindem așezând mâncarea.
-Nu știam că știi să gătești... spun uitându-mă la el.
-Nu știi multe despre mine.De aceea am vrut să vii. explică el.
-Deci...spunem ceva despre tine. și zâmbesc.
-Păi...mama mea a murit,iar tatăl meu nu știu cine este. spune Jason mâncând.
-Îmi pare rău. spun eu.
-Nu-i vina ta.Acum tu prințeso.
-Eu...nu știu cine sunt părinții mei.Acum totul se leagă...de ce nu îmi place școala,de ce nu sunt o fată model...sau de ce nu sunt entuziasmată când aud de facultate. explic eu.
-Hei...capul sus. spune ridicându-mi fața.
*Ora 00:00*
-Hai..vino. spune Jason făcându-mi semn să mă așez lângă el.
Zis și făcut.
-Câteodată...îmi place să mă uit la stele.Se spune că...fiecare om are o stea. spun uitându-mă la stele.
-Drăguț. Atunci... steaua aceea strălucitoare... și îmi arată steaua. ...va fi a noastră.
-Da.Iar eu sunt o prințesă adevărată. spun sarcastică.
Îl văd pe Jason scoțând o foaie din geacă și mi-o dă mie.
-Ce-i asta? întreb confuză.
-Un contract care spune că...steaua aceea ne aparține. spune el.
-Ești incredibil. și îl sărut pe obraz. Aș vrea ca seara asta să nu se termine. continui eu.
-Prințeso...nimic nu durează la nesfârșit. și se ridică.
Strângem lucrurile și plecăm.
*Acasă*
-Mersi că m-ai adus. spun zâmbind.
-Ne vedem... și pleacă.
Urc în cameră schimbându-mă în pijamale și adormind.
<3
