9. Mina si Alisa

10 2 0
                                    

- Bună dimineața! spun când intru.
Toți mă saluta, inclusiv Sena și Ayice, cu care am căzut de acord să meargă primul lăsând între noi cel puțin zece minute.

- În dimineața acesta ți-ai făcut de cap! mă prinde de umeri Kol.
Eu zâmbesc timid mutând privirea spre Ayice care din nou e nervos. Trebuie să discut cu el neapărat.

- Sunt obosită..
- Mel, azi cred că ar trebui să lenevim, oricum văd că Jasira nu se încumetă să apară! spune Sena atrăgând cu buna știință atenția asupra ei văzând reacție lui Ayice.
- Voi nu sunteți obosiți? îi întreb pe toți cu veselie în glas.
- Ba da, chiar as vrea să mai dorm! spune Thomas cu o față incercanata
Cred ca Jasira îl ține treaz noaptea! Zâmbesc la acest gând știind că suntem cam în aceeași situație.
- Astăzi puteți urma ce program doriți! spune Ayice privindu-ma complice.
Eu îmi retrag repede privirea și mustăcind un surâs mă îndrept spre mese.

Luăm micul dejun, după care fiecare savureaza câte o cafea, iar când eu și Sena ne hotărâm să ne retragem auzim vocea Jasirei salutandu-ne și făcând prezentările.

- Ele sunt cele două colege noi, Mina, spune arătând spre o doamnă în jur de 50 de ani blondă, foarte înaltă și destul de înțepata și Alisa.
Acesta este de o statură potrivita, cu un par tuns până la umeri, șaten și ochii de un albatru-turcuaz! Foarte tânără și foarte frumoasă!
- Sunt mama și fiica! continuă Jasira cu același zâmbet cu care ne-a obișnuit.

Se fac prezentările, iar când Alisa ajunge în dreptul lui Ayice chicoteste flirtand cu el.

Acum e rândul meu să fiu nervoasă, dar îmi trece repede când îi observ zâmbetul ce îi apare pe față când mă privește! Sângele ce deja îmi clocotea s-a potolit repede văzând reacția lui.

Ne așezăm iarăși la mese, de acestă dată Ayice făcând un lucru ce mă surprinde așezându-se între mine și Sena, iar imediat mâna lui îmi cuprinde și-mi strânge puțin coapsa, gest ce mă face să-mi revin din acei nervi până la urmă nejustificati.

***

Timp de trei săptămâni lucrăm neîncetat, prânzul îl luam la sit, cina în sala de mese, iar nopțile mi le petrec numai în compania frumosului kenyan. Mi-am dat seama că Mina nu e o persoană deloc ingamfata, fiind de viață exact ca și fiica ei care nu l-a mai privit pe Ayice deloc după ce i-a aflat vârsta, dar mai ales că e însurat! Kol este la fel și Ayice fierbe tot mai tare, iar azi am de gând să vorbesc cu el despre această reacție, chiar dacă și eu am avut o ieșire de genul acesta când a apărut Alisa în peisaj!

Acum îl aștept să mergem după provizii, chiar dacă nu mă simt foarte bine! De dimineață m-a pornit menstruația și mă cam doare burta și capul, dar știu că voi ajunge la farmacie de unde voi putea lua ceva pastile! Mă îngrijorez puțin că trebuie să-i spun lui Ayice și mi-e rușine! N-am discutat niciodată așa ceva cu vreun bărbat, totul venind de la sine și când aveam iubit.

Când îi deschid ușa el imediat mă ridică la înălțimea lui, ca de obicei, intrând înapoi cu mine știind că toată lumea e plecată! Când începe să-mi bage mâna în pantaloni, i-o dau la o parte, iar ca un băiat deștept ce e, se oprește, însă eu îmi aplec privirea deja fiind toată roșie la față.

- Melania..nu trebuie să te rușinezi în fața mea cu absolut nimic!
Eu mă înroșesc parcă și mai tare, dacă se poate așa ceva, și-mi las capul în pământ căutând orice gaură pentru a intra în ea. Mă ridică din nou în brațele lui ducându-ma spre pat unde se așează cu tot cu mine!

- Nu vreau să te supăr cu ce voi spune acum, vreau doar să înțelegi că e ceva normal, îmi dă părul după ureche cât face o pauză. Fiind însurat am învățat multe despre femei..te rog, Mel, nu te mai rușina! e prima dată când îmi prescurteaza numele și asta mă face să-mi ridic privirea la el.
- Am nevoie de pastile, nu mi-e bine deloc! spun cu o voce timidă.
- Luăm! Oare..n-ai nevoie și de câteva alintari? râde frumos spre mine și își freacă nasul de obrazul meu.
Mă așez comod în brațele lui incolacindu-mi picioarele și capul mi-l așez comod pe piept.
- Nu putem sta azi așa?
- Mi-ar plăcea atât de mult..dar..ști că avem treabă, însă îți promit că în noaptea aceasta te voi ține mai strâns ca niciodată!
Își freacă iarăși nasul de obrazul meu strâng până îmi face această promisiune.

În jeep stăm exact ca prima data, dar mult mai relaxați, el conduce cu o mână, iar cealaltă e pe coapsa mea, eu mi-o înfășor pe a mea exact cum ar face o maimutica și mă sprijinin cu obrazul de ea.

Drumul este unul vesel, Ayice încercând să mă binedispună cu întâmplările haioase trăite de el în facultate!

- Tu cred că ar trebui să scri o carte, numai boacăne ai făcut!
- Nu am avut o viață mai interesantă ca a ta, sunt sigur!
- Doar anii cât am stat în Egipt au fost interesați, în rest am avut o viață cât de cât normală! Te pot întreba ceva, dar..nu te superi? îl abordez direct pe subiectul ce mă racaie demult fără să mai stau pe gânduri, chiar dacă știu că schimb total subiectul și poate și dispoziția.
- Orice! Ti-am spus că poți vorbi orice cu mine! îmi lasă un pupic pe nas.
- De ce te enervezi de fiecare dată când Kol face anumite gesturi?
Iar simt cum tot corpul i se încoarda și-l mângâi în continuu pe brat și pe piept.
- Îmi dau seama că el va fii mereu mai aproape de tine, noi suntem aici, acum, până când.. nu se știe!

De data acesta eu sunt cea care se încoarda când îmi dau seama cata dreptate are!
- Ayice, mereu am știu că vom avea totul limitat! Haide să trăim fiecare clipă așa cum vine și să nu ne mai gândim la altceva! Doar ne facem rău! am spus totul încrezătoare, dar defapt îmi vine să plâng, să urlu și să sparg ceva de nervi și de neputință.

Am știut mereu în ce mă bag, dar acum după aproape o lună, îmi doresc totul! Simt cum fiecare părticică a corpului meu îi aparține și știu că nu e bine, dar..m-am îndrăgostit!

KenyaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum