Goodbye army

90 12 7
                                    

Astăzi e ziua cea mare. Ziua îi care ne luăm la revedere de la fani noștri.

Nu prea am putut dormi, gândul îmi era numai la acest concert. Îmi iau telefonul de pe noptieră și mă uit la ceas, este 8:34.  Mă uit în stânga mea este iubitul meu care doarme ca un îngeraș. Cu degetul arătător îi așez șuvițele de păr care îi cădeau pe ochii.

Jk: Mmm...baby.

T: Da.

Jk: De ce nu încerci să dormi?

T: Nu pot.

Jk: Ești bine?

T: Cred.

Jk: Pfff...haide...vino în brațele mele.

Își deschide brațele pentru a mă lipi de pieptul lui. Este cald și inima îi bate foarte tare.

Nam: Leneșilor, trezirea. Trebuie să mergem.

Jk: Frate, mai vroiam să stau în pat.

T: Nu fi leneș și lasă-mă să mă ridic.

Mă duc la baie pentru a face un duș, mă spăl pe dinți și îmi usuc părul. Când mă întorc în dormitor, Jungkook abea de ridicase din pat, ochii lui erau întredeschiși arătând că încă nu sa trezit.

Cât timp el era în baie, eu îmi pregătesc hainele pentru a mă îmbrăca și îi pregătesc și lui niste haine.

.
.
.

Am ajuns la scenă, managerul ne aștepta și directorul la fel. Cu toți eram agitați.

D: Băieți vreau să vă spus să dați tot ce aveți voi mai bun. Să faceți ca acest concert să fie de neuitat.

Toți: Da domnule.

Fani se adunau în forță. Erau costumați și cu zâmbetul pe buze, erau entuziasmați și plini de energie. Când mă gândesc că vor plânge la sfârșitul acestui concert. Chiar nu vreau sa îi văd în ipostaza asta.

Eram în spatele scenei, trebuia să așteptăm semnalul pentru a urca. Jungkook mă prinde de mână, se uită la mine, sclipirea din ochii lui mă face să uit pe moment de această tensiune.

Jk: Te iubesc.

T: Și eu te iubesc.

Îmi sărută mâna apoi îmi dă drumul, fix atunci am primit semnalul pentru a urca. Intrăm în forță, îi salută pe army, discutăm puțin cu ei și începem coregrafia împreună cu melodia.

Ne distrăm de minute, army sunt în extaz. Chiar dacă abea mai pot respira tot mai am energie de a continua. Ne distrăm împreună, ne bucurăm împreună, o să îmi fie dor de aceste momente, o să îmi fie dor de army. VREAU SĂ OPRESC TIMPUL ACUM.

.
.
.

Am ajuns la sfârșit. Sfârșitul a ajuns. Concertul s-a încheiat.

Nam: Army, vreau să vă mulțumesc pentru că ați fost alături de noi, pentru că ați cântat cu noi, pentru că ați dansat cu noi. Vreau să vă spus că orice s-ar întâmpla, rămâneți la fel de fericiți. Promiteți?

Toți army au început să strige în cor "Da". Vine directorul pe scenă. Rămânem uimiți de această apariție a lui la fel și fani.

D: Vreau să vă mulțumesc pentru susținerea voastră. Vreau să vă mulțumesc vouă băieți pentru efortul depus. Vreau să știți că sunt mândru ne voi, vă consider ca și copii mei. Cu sfârșitul acestui concert vreau să fac un anunț. Membri BTS se vor înrola în armată.

Am putut auzi inimile fanilor care sau spart în mii de cioburi. Puteam vedea că atmosfera s-a schimbat drastic.

Nam: Army, vreau să vă văd zâmbind, vă rog. Vreau să terminăm acest concert cu bine. Știu că vă este greu, dar ne vom revedea.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Nov 05, 2022 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Sentimente Ascunse 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum