Adam

61

Dupa 8 luni :

In casa trona mirosul de cafea si prajituri proaspete , totul incepea sa mearga din ce in ce mai bine , Ioana si Roxi au dat nastere unor copii superbi si fata de cum eram eu foarte cuminti , Arron si-a revenit complet si poate merge fara ajutorul carjelor si acum o saptamana chiar si-a reluat antrenamentele pentru a intra inapoi in politie ,iar eu pot zice ca am prins o ura maxima pentru aproape orice barbat nou care imi iesea in cale insa simt ca ranile din trecut sunt inchise acum ,Prietenii mei acum s-au asociat si au deschis o afacere noua , un deller ship cu masini pentru a spala banii ce veneau din mafie insa am refuzat pana acum sa ma alatur parteneriatului fiindca simteam ca inca nu sunt pregatita sa iau contact cu atatea persoane noi insa acum ma simt pregatita sa imi reiau viata ,iar astazi urma sa le spun.

-Kate, cred ca sunt gata briosele, ma antentioneaza Arron si ma duc repede sa le verific , de ultima data cand i-am dat o singura sarcina sa stea sa se uite sa nu se arda blatul acela si tot l-a ars este extrem de atent, sta cu ochii pe cuptor ca pe butelie .

Intru in sufragerie cu 2 farfurii pline de briose si vad cum ochii prietenilor mei le sclipesc .

-Doamne Kate tu stii cata lume m-a intrebat daca sunt insarcinata din cauza prajiturilor tale? rade Iza in timp ce ia o briosa si musca cu pofta.

-Eu cred ca e doar o scuza si ne ascunzi ceva , spun razand ,facandu-i si pe ceilalti sa rada.

-Haide ,du-te si imbracate , imi spune Marius zambind.

-De ce? cunosc zambetul ala foarte bine si stiu ca imi ascunzi ceva

-Da , e o surpriza , acum fugi si imbracate .Nu mai zic nimic doar plec la mine in camera sa ma imbrac ,o mie de idei imi treceau in cap , ce surpriza ar avea pentru mine? Tresar cand telefonul vibreaza pe noptiera si era inca un mesaj de la numarul privat "Mi-e dor de tine„ , deja ma obisnuisem cu mesajele astea , in fiecare zi timp de 8 luni am primit cate unul insa nu am putut niciodata sa raspund numarul fiind privat. Imi las gandurile la o parte si ma imbrac cu o pereche de blugi taiati in stilul „mom jeans" si o camasa alba dintr-un material de matase pe care o bag in pantaloni, astazi decid sa ma si machiez putin, iar parul mi-l indrept si il las pe spate, nestiind ce tip de surpriza au pentru mine dar totusi o mica parte din mine spera sa fie vorba de Adam.

Cobor dupa 30 de minute imbracata si aranjata si ii gasesc pe toti deja incalcati parca nu mai puteau sa-si tina fericirea in frau, sunt toti asa zambareti incat ma cam speriau .

-Haide Kate, vino cu noi , imi zice Roxi in timp ce ii il pune pe Derek, fiul lor in scaunul special aranjat iar ea se pune langa el .Tu stai in fata, imi spune zambareata .Fac ce mi se spune si plecam din fata casei ,in urma noastra fiind si restul in masinile lor .

-Am ajuns, vocea lui Marius sparge linistea si parcheaza pe marginea strazii .Pana ma dau jos si o ajut pe Roxi sa-l puna pe Derek in scaun parcheaza si restul si vin la noi.

-Doar nu te panica, spune Arron in timp ce imi pune mana la ochi.M-ai avem putin de mers si n-am vrut sa stricam surpriza.Nu zic nimic insa cu fiecare pas inima imi batea din ce in ce mai tare , nu stiam la ce sa ma astept

-Surprizaaa! ii aud pe toti cum tipa iar brusc lumina face contact cu ochii mei si raman socata sa vad in fata mea o cofetarie deasupra careia tronau initialele KB subliniate cu o linie subtire iar la sfarsitul liniei se creeaza o inima, simteam cum imi cedeaza picioarele si de emotii am ramas si ma uitam in continuu la acele initiale.

-Iti place? aud vocea lui Marius razand

-Daaa , ma intorc tipand si ii iau pe fiecare in parte

-Si inca n-ai vazut cea mai tare parte , spune Arron in timp ce ma intoarce din nou catre cofetarie si imi vad initialele cum se lumineaza cu zeci de lumini de culoare roz .Eram in extaz iar pe fata mea se citea asta, Marius imi inmaneaza si cheile si ma lasa sa fac onorurile intrand prima. Aprind luminile si totul era ca intr-un vis , cateva mese rotunde erau aranjate perfect acompaniate de cate 2,3 sau 4 scaune care aveau spatarul in forma de inima , Tot localul era in culorile roz, rosu si alb .Roxi imi prinde mana si ma duce dupa tejgheaua care era lipita de o vitrina imensa pentru aranjat prajiturile inspre inspre bucatarie si gasesc aparatura de ultima generatie , 4 cuptoare mari , 2 rafturi pline cu retetare si o inca 2 camere care defapt una era o camera frigorifica si una o camera normala de depozitat ingredientele care erau deja aranjate cu tot ce este nevoie intr-o cofetarie.

-Este atat de frumos spun incet si simt cum lacrimile imi apar usor pe fata

-Sper ca sunt lacrimi de bucurie ,imi spune Roxi si ma ia in cea mai calduroasa imbratisare.

-Normal , este atat de frumos ,nu imi vine sa cred ca nu m-am gandit eu niciodata la asta , zic in timp ce rad pentru a destinde atmosfera .

-Haide inapoi, m-ai avem o surpriza ,zice si ma trage de mana fara sa mai apuc sa spun ceva si in fata mea stateau bunicii mei care aveau lacrimi in ochi.

Nu stau pe ganduri si sar in bratele lor, acum lacrimile curgandu-mi incontrolabil .

-Nu mai plange fata mea frumoasa, spune bunica in timp ce imi ridica fata si ma mangaie dar ea plangea mai tare ca mine .

-E cel mai frumos cadou pe care l-am avut in toata viata mea spun printre suspine, nu pot sa cred ca in sfarsit plang de bucurie , spun incercand sa ma linistesc.

-Haide sa le aratam cum arata niste prajituri adevarate , zice bunica in timp ce ma trage in bucatarie , si ce-i drept de la ea am mostenit tot talentul si pasiunea pentru prajituri ,mereu am gatit prajituri amndoua si il puneam pe bunicul sa ne dea note

-Cred ca au vazut in ultimile 8 luni , spun razand , insa hai sa le arati ce talent ai tu ,zic in timp ce o iau in brate

Dupa 2 ore de povestit si facut prajituri , in sfarsit sunt gata 12 portii de prajituri, si nu orice fel de prajituri ci acelea care mi le facea bunica cand eram suparata .Aducem farfuriile la mese si fiecare isi ia cate o portie in fata .

-Laude bucatareselor , vocea bunicului sparge atmosfera cand scoate o sticla de sampanie si o deschide iar ceilali bat din palme .Parca nu-mi vine sa cred ca toate astea se intampla ,nu pot sa cred ca inca mai pot simtii fericirea , iar toti de aici au facut asta pentru mine .