Capitolul 52

796 72 17
                                    

     Rheea:

Ma sucesc pe toate părțile si tot nu imi găsesc locul. De cand am aflat ca Sin o sa devina tata si Chaos la fel,eu zici ca stau pe jar. Nu imi e ciuda pe ei,din contra. Ma bucur pentru teroristi,dar imi este ciuda pe mine. De ani de zile incerc sa găsesc o soluție pentru problema cumnatei mele,Liz. Jumatatea fratelui meu nu poate rămâne insarcinata. Cand am aflat prima data,mi-a căzut cerul in cap. Eram în primul an de facultate cand l-am făcut pe Dionys sa vorbeasca. Mi se părea ciudat ca nu face un terorist,având în vedere familia din care ne tragem si mai ales fiindca el e primul terorist din a doua generație. Fiind cel mai mare dintre noi ma asteptam sa faca un copil imediat ce a terminat facultatea si a început sa muncească cu pateras si pappoús. Avea banii lui si nu mai trebuia sa depindă de ai nostrii,deci,putea oricând sa faca un terorist. Avea de toate. Tot ce-i trebuia si pe deasupra isi gasise si jumatea din primul an de liceu. Asa ca mi-am luat inima în dinți fiindca sincera sa fiu imi era frica putin de răspunsul lui,dar cu toate astea voiam sa il aflu neapărat. Asa ca m-am ținut de capul lui pana cand mi-a mărturisit crudul adevar.
In acea zi am simțit cum e sa-mi înghețe si inima in piept,nu doar sangele. Am simțit cum ma sparg in mii de cioburi cand fratele meu mi-a spus ca,Liz nu poate sa ii ofere un copil. Durerea din ochii lui m-a făcut sa sângereze pe dinauntru. In ziua aia am jurat ca am sa fac orice ca să ii ajut si am facut o promisiune de care ma tin si in ziua de astăzi. Aceea de a nu rămâne insarcinata pana cand nici Liz nu o face.
Acum stau și ma tot invart in bratele lui Damian fiindca nu am stare. De cateva zile ma gandesc intens la un lucru. Mai exact de cand pappoús a devenit titan. Nu stiu sigur,dar cred ca exista sansa ca el sa fie soluția la problema fratelui meu si a jumătății lui. Simt ca pappoús poate sa o faca. Nu inteleg ce se intampla cu mine,dar parca sunt împinsă de la spate de forte invizibile, sa merg sa il conving pe fratele meu ca sa vorbeasca cu pappoús.
-Maimutico...ce e cu tine?intreaba psychi mou pe un ton somnoros in timp ce isi strange mai tare bratul in jurul taliei mele si isi baga nasul în parul meu.
Imi misc buzele pe rand ca sa nu plang.
„Nu vreau sa ii mai spun ce imi trece prin cap. Stiu cat ii e de greu cand deschidem subiectul legat de copii. Nu mi-a reprosat niciodata pentru jurământul ce l-am făcut,ba din contra. Mi-a ținut isonul ca sa ii convingem pe ai nostrii ca vrem sa ne distram si inca nu ne dorim copii,dar știu ca il doare. Deși nu imi zice,citesc  durerea in ochii lui. Imi pare rău pentru ca ne tai sansa la fericirea absoluta,dar nu pot sa imi incalc promisiunea. Nu vreau sa rămân insarcinata,decât dacă reușește si Liz. Am un fix ca teroriștii nostrii sa se joace impreuna si vreau sa ii vad si pe ei fericiți. Vreau sa vad împlinirea in ochii lor. Sa citesc pe chipurile lor fericirea. Il vreau pe Dionys si pe Liz fericiți și n-am sa ma las pana cand nu reusesc lucrul asta.”
-Eu...trebuie sa ma duc pana la Liz,zic dupa ce imi dreg glasul ca vocea mea sa nu trădeze nimic.
Ofteaza.
-L-a ce te-ai mai gândit de data asta?intreaba si inima mi se opreste in piept cand il aud. Sa nu crezi ca nu am observat ca ești data peste cap de cateva zile încoace,Rhea,sopteste si simt lacrimile cum imi înțeapă ochii. Daca nu imi spui,asta nu înseamnă ca nu vad. Are legătură din nou cu teroristi,nu?intreaba si inghit in sec.
-Aha...raspund cu voce mica pentru ca nu are rost sa-l mint.
Damian ma cunoaște atat de bine,încât nu pot sa ascund de el nimic.
Ofteaza din nou si ma strange la pieptul lui. Intinde capul si ma saruta pe umar.
-Ce ti-a mai trecut prin cap de data asta?intreaba cu buzele inca lipite de pielea mea.
-Cred ca pappoús poate sa ii ajute,dar trebuie sa il conving pe Dionys sa ii spună adevărul,soptesc.
-Hmmm...si cum ai sa faci asta?
Ridic din umeri.
-Nu stiu inca...dar găsesc eu ceva.
Ma intorc in bratele lui si ma saruta pe frunte,apoi isi fixeaza privirea in a mea. Ochii lui verzi scanteiaza si vad speranța cum înflorește in ei. Mi se rupe din nou inima.
„Daca Dionys e devastat fiindcă Liz nu poate sa facă copii,eu il supun pe Damian la chinuri groaznice fiindca nu vreau sa rămân insarcinata pana cand ea nu o face.”
-Imi doresc sa reușești. Acum ca ai spus,chiar cred si eu ca Max ii poate ajuta.
Încuviintez din cap si clipesc des ca sa alung lacrimile ce vor sa imi curga pe obraji. Ma intind si il sarut usor pe buze. Incepe sa ma mangaie pe spate,iar atingerea lui reușește putin sa ma liniștească.
-Nu ma intorc in camera pana nu îl fac pe căpos sa ceara ajutorul lui pappoús,zic peste buzele lui si zambeste.
-Bine diavolito. Nu te lasa la el,chicoteste si starea de spirit mi se schimba imediat cand ii aud raguseala din glas.
-Nu ma las!declar cu fermitate.
Ma mai saruta o data,apoi sar din pat si intru in baie. Ma spal repede pe dinti si tasnesc dupa ca un fulger spre camera lui Dionys. Bat la usa,dar nu răspunde nimeni. Ma concentrez pe energia lui si il simt inauntru,apoi simțurile mi se ascut si aud apa cu curge în baie.
-Dionys?spun cand intru in camera.
Tacere.
„Hmm...cred ca păcătuiesc,iar eu ii deranjez. Ei! Aia e! Am un motiv bine întemeiat ca sa fac asta.”
-Ies imediat!il aud cum striga din baie.
-Bine!raspund si ma arunc pe pat.
„Numai bine...am timp sa ma gândesc cum sa il conving sa i-a parte la nebunia mea.”
Imi asez gandurile in ordine pana cand ies amandoi din baie si ma ridic in capul oaselor atunci cand aud vocea fratelui meu.
-Ce e surioara?
Buzele mi se curbeaza intr-un zambet cand ii vad pe amandoi. Ii iubesc la nebunie. Mai ales pe fratele meu. El a avut grija de mine,apoi amandoi de Arthemis si suntem foarte apropiați.
-Cred ca știu cum sa rezolvam problema lui Liz,zic si Dionys se schimba la fata.
-Rheeaaa...aproape ca-mi maraie numele cand mi-l pronunța.
Știu ca e satul,dar eu am jurat ca nu renunt. Nu am sa ma las pana nu o vad pe satena cu burta la gura. Poate sa se supere pe mine,deși nu cred ca e in stare sa faca asta...dar oricum ar fi,eu nu ma las.
-Asculta-ma,Dionys...ii cer si il aud cum scrasneste din dinți.
Ma uit la Liz si o vad ca mai are putin si incepe sa planga.
-La ce te-ai gândit?ma intreaba si ma ridic de pe pat ca sa o prind usor de maini.
„Nu vreau sa ii dau speranțe desate,dar chiar cred ca de data asta o sa fie bine.”
-Cred ca acum pappoús te poate ajuta,zic si ochii ii devin mai sticlosi.
-Doar pentru ca e un titan,nu înseamnă ca poate face ceva în privința asta,ii taie direct speranța fratele meu si amandoua ne uitam urat la el.
-Dionys,te-am rugat sa incercam si atunci cand era un zeu absolut si nu ai vrut,ii zice suparata.
-Pentru ca sunt sigur ca nu are cum sa o faca si nu vreau sa mai pun o problema pe capul lui.
Oftez si ii dau drumul lui Liz doar ca sa il îmbrățișez pe căpos.
„Pe toti zeii!! Dacă l-ar auzi pappoús cum gândește,iar zice ceva de dulce. Toti apelam la el cand nu mai știm ce sa facem. Nu e nici primul,nici ultimul ce o face si nici nu o sa fie. Max Chronis e stâlpul nostru. Omul ce se da peste cap pentru noi toți ca sa fim bine. Sunt sigura ca pappoús nu o sa-l considere o problema.”
-Dar totuși cred ca poate sa o faca,insist. E un titan acum,puterea lui e colosala.
-Rheea...ofteaza si ma priveste cu tristețe.
-Asculta-ma! Am promis ca nu fac copii pana cand Liz nu o sa rămână insarcinata. Nu ma las pana cand nu incerc orice varianta,ii zic pentru a mia oara ceea ce știe deja. Ce aveți de pierdut daca încercați?intreb si il vad cum cade pe gânduri.
Ma gândesc ce argumente sa ii mai aduc ca sa il conving. Acum e momentul sa insist cat pot de mult. Daca a căzut pe gânduri înseamnă ca ideea mea il intriga,chiar daca se vede pe fata lui ca ii e puțin frica. Il inteleg. Sa fii dezamăgit de atâtea ori nu iti e tot una,dar toate astea s-au întâmplat pentru ca nu am bătut la usa care trebuie. Sunt sigura ca rezolvarea o sa vina din partea lui pappoús. Nu are cum altfel. El nu ne-a dezamăgit niciodata.
-Te rog,Dionys!!! Gandeste-te la asta!insist si vad scanteia de care am nevoie in ochii lui cum incepe sa arda.
„Acum e momentul sa ii aduc un argument bun ca sa il fac sa cedeze. Hmmm...gandeste,Rheea! Si fa-o repede!”
-Pana la urma o data si o data tot trebuie sa le spuneți,zic cand argumentul suprem e cel de a da cărțile pe fata. Sin urmează sa devina tata,iar noi nu o mai putem lungi mult cu vrajeala asta,de nu facem copii fiindca vrem sa ne distram,continui in timp ce fac ghilimele cu degetele in aer cand ii spun ultima pare.
Ii inconjor din nou mijlocul cu bratele in timp ce el ofteaza zgomotos si isi trece de cateva ori mana pana par. Il strang la pieptul meu cand ii aud inima ca i-o ia razna si incep sa ma rog in gand la toti zeii ca sa il faca sa cedeze.
-Haide,Dionys...insista si Liz in timp ce il imbratiseaza la rândul ei.
Se uita la noi în timp ce ochii nostri devin unii de cățeluș abandonat si asteptam cu sufletul la gura răspunsul lui.
-Bine,spune intr-un final si inima tresare in mine de bucurie. Dar cu o condiție,continua si priveste tinta in ochii mei,iar eu simt cum ma dezumflu ca un balon cand il aud.
-Ce condiție?intreb banuitoare.
-Daca nici pappoús nu o poate ajuta pe psychi mou,te pui si faci un terorist,imi zice exact lucrul de care imi era cel mai frica.
-Nu!ridic tonul.
-Ba da!mi-o întoarce si imi prinde capul in maini. Te pui si faci,imi cere din nou si isi lipeste fruntea de a mea,apoi ma priveste adanc in ochi. Nu e corect ce ai făcut cu jurământul asta. Eu cu psychi mou ne-am impacat intr-o oare care masura cu ideea,dar tu trebuie sa faci,surioara.
-Dar...zic si ma intrerupe.
-Nu,Rheea! Ai sa faci,fiindcă vreau sa ma joc cu nepoțelul sau cu nepotica mea,insista si jur ca imi vine sa plâng cand ii vad ochii rugători. Bine?intreaba si ma uit de la unul la altul cand lacrimile incep sa mi se prelinga pe obraji.
„Nu vreau sa fac asta. Am jurat ca nu am sa fac asta pana cand nu o sa rămână si ea insarcinata.”
-Dionys are dreptate,Rhea. Chiar nu e corect,imi zice si Liz cu ochii in lacrimi. Ti-am spus de atunci ca nu imi place ideea ta.
Bifnesc in plans si fratele meu ma strange tare in brate. Incep sa le spun ca nu imi doresc lucrul asta și de ce nu o vreau sa o fac.
" Eu chiar îmi doresc ca teroriștii nostrii sa crească impreuna."
Apoi nu mai am incotro cand Dionys il scoate la înaintare pe psychi mou si incepe sa-mi spună ca nu e corect fata de el ceea ce fac eu.
" Stiu si eu asta,dar am jurat ca nu ma las pana cand nu reusesc sa ii vad cu un copil."
Ma pune langa Liz in pat cand ma calmez cat de cat,apoi imi zice ca merge sa vorbeasca cu pappoús si se intoarce pe calcaie ca sa isi scoata haine din dulap,dupa merge in baie sa se îmbrace. Ma uit la Liz cum isi framanta mainile in poala si incep sa plâng mai tare cand un suspin ii părăsește ei buzele.
„Urasc sa o vad plangand. Si de multe ori chiar eu i-am adus lacrimi pe fata,fiindcă am încercat mulți doctori,multe analize si foarte multe ședințe de fertilizare in vitro prin diferite tari ca sa poată rămâne insarcinata,iar rezultatul a fost mereu acelasi. De multe ori le spuneam alor nostri ca mergem in vacanta,iar noi mergem sa faca ea tratament. A fost greu de-a lungul anilor sa ne izbim mereu de același răspuns negativ. M-a durut pe mine cand auzem răspunsul medicilor si nu imi pot imagina ce au simțit ei de fiecare data cand lumea s-a naruit in jurul lor.”
Imi ridic ochii cand Dionys iese din baie si cu pasi inceti se apropie de noi. Ma saruta pe frunte,dupa o saruta pe Liz,apoi isi fixeaza din nou ochii pe mine.
-Promiti ca faci un terorist indiferent de rezultat?
Suspin cand il aud,dupa încuviintez din cap.
-Rhea...imi spune numele cu blândețe. Cuvinte surioara. Vreau sa te aud.
-Promit,spun si simt inima cum se frânge in mine cand cuvântul mi se rostogolește de pe buze.
Iese din dormitor si amandoua oftam zgomotos,apoi ne intinde in pat si ne întoarcem una cu fata spre cealalta.
-Crezi...crezi ca o sa fie bine de data asta?ma intreaba plangand si încuviintez frenetic din cap in timp ce mai multe lacrimi în curg pe obraji.
-Sunt sigura ca de data asta o sa fie bine,raspund si o strang usor de maini. Pappoús o sa găsească o soluție,o asigur fiindca eu cred cu tarie în el.
Bufneste intr-un plans cu suspine cand ma aude si o strang la pieptul meu.
-Shhh...o sa fie bine,Liz...ai sa vezi. La anul pe vremea asta o sa il aduc pe micuțul meu terorist la voi în camera sa stea cu al vostru,zic cu zâmbetul pe buze chiar daca lacrimile imi curg inca pe obraji.
„Simt sufletul cum se zguduie inauntrul meu numai cand imaginea asta imi apare in minte.”
-Suna...minunat...
-Da...chiar asa o sa fie,Liz,o asigur si se retrage putin ca sa-mi întâlnească privirea.
Un zambet înflorește pe buzele ei in timp ce isi șterge cu o mana lacrimile,apoi da o data aprobator din cap ca si cum s-ar incuraja singura.
-Da,chiar o sa fie,Rheea!imi zice sigura pe ea.
Ne ridicam in capul oaselor si ne mai imbratisam o data,apoi ne ștergem repede obrajii cand bate cineva la usa. Ma concentrez repede pe energia de dincolo de ea cand Liz se schimba la fata si rasuflu usurata atunci cand o simt pe prietena mea.
-E Iris,o anunt si ea isi drege de cateva ori glasul.
-Intra!striga si imediat capul blond al prietenei mele cele mai bune se strecoară inauntru.
-Aaa...deranjez?intreaba incet si amandoua clatinam din cap. Eu...am fost la tine si Damian mi-a spus ca ești aici. Poți sa...poți sa vii putin?
O pup pe Liz pe un obraz,apoi ma dau jos din pat si ies dupa blonda. Inchid usa in urma mea si incepe sa-si treacă mainile prin par agitata.
-Ce e cu tine?intreb si incepe sa isi mute greutatea de pe un picior pe altul.
-Aaa...de ce ai plâns?raspunde in schimb si clatin din cap.
-Zi-mi ce ai si lasa-ma pe mine,ii cer pentru ca nimeni din casa nu știe problema lui Liz si nu ca nu i-as spune-o ei,dar Iris e ca o carte deschisa,iar Hades cu siguranță ar scoate cuvintele de la ea fara prea mari probleme,asa ca prefer sa nu ii spun.
Știu ca nu o sa se supere pentru ca ii ascund lucrul asta. Iris e bunătatea pe pământ. Fata asta e exact un angeláki,asa cum ii spune si Hades.
-Hmmm...bine. N-am sa insist dacă nu vrei sa-mi spui,dar in caz ca te răzgândești știi unde ma găsești,nu?intreaba si încuviintez din cap. Ok...acum...aaa...zice si ma prinde de mana,apoi ma trage dupa ea.
Ieșim pe terasa de la etaj și se uita în toate părțile inainte de a vorbi.
-Poti te rog sa vezi dacă sunt insarcinata?ma intreaba in soapta. Nu mi-a venit de cateva zile si deja incep sa ma panichez.
Buzele mi se curbeaza automat intr-un zambet cand o aud si ma concentrez pe ea.
-Nu simt nimic,Iris...poate ai o dereglare sau ceva...de ce nu iti iei un test?
-Am sa imi cumpar unul luni cand Hades pleacă la munca,imi raspunde tensionata.
-De ce naiba te stresezi?intreb si o iau în brate.
-Pentru ca...imi e frica sa nu rămână din nou cu gemeni,raspunde si incep sa chicotesc. Nu rade! Imi ajung dracusorii aia doi!
-Bine,bine nebuno!zic si ma desprind de ea.
Ne uitam una la alta,apoi bufnim in ras. Eu o fac pentru ca as vrea sa-l vad din nou in brate cu doi gemeni mici ce urla si nu mai știe infernalul cum sa ii faca sa taca,iar ea o face putin nervos.
-Iti dai seama dacă ai rămâne si ar fi din nou gemeni? Ar face Hades ce nu a reușit nici unul dintre membrii Chronis sa faca. Patru copii din doua focuri? Vai de mine...cum s-ar împărțit la ei?
-O doamne! Nuuuuu!!!! Nici nu vreau sa aud de asa ceva!!!zice si isi pune mainile la urechi.
Bufnesc mai tare in ras cand o vad ca incepe sa țopăie si sa fredoneze o melodie.
-Hai nebuno lasa cantatul. Mergem sa bem o cafea,spun in timp ce o prind de maini.
O trag dupa mine si coboram scarile. Intram in bucatarie si scot doua căni din dulap in timp ce ea pornește aparatul.
-Vaiii...abia aștept sa vina luni sa merg la farmacie!zice in timp ce pun o cafea la facut.
Ma intorc spre ea si incep sa clatin din cap.
„Liz ar da orice ca să aibe macar unul si nebuna asta nici nu vrea sa mai audă de copii. Bine...o înțeleg. Gemenii ii consuma pe amandoi. Ii stoarce de energie. Sunt atat de neastâmpărați ca o cred acum cand spune ca ii ajung cei doi micuti teroristi si ca nu-si mai dorește alții.”
-Liz e bine?schimba subiectul cand vede ca nu-i spun nimic.
-O sa fie,raspund si ma intorc cu spatele la ea.
Pun la facut inca o cafea,apoi scot laptele din frigider și imi torn in cana. Pun si o lingurita de zahar,apoi incep sa invart.
-Ok...spune incet si se aseaza pe scaun la masa.
Ii pregătesc si ei cafeaua,apoi pun canile pe masa si ma asez pe scaunul de langa ea. Incepe sa imi povestească ce au făcut aseară micuții teoristi si bufnesc in ras cand aud ca Nyx i-a prins parul in codite lui Hades.
-Pai si inferalul ce a făcut?intreb razand.
-A luat-o pe zeita lui in brate si a făcut o poza,apoi a postat-o pe Facebook,imi raspunde si inca un hohot de ras imi părăsește buzele.
-Trebuie sa vad asta!zic in timp ce imi șterg lacrimile. N-am telefonul la mine,dar cand urc în dormitor asta e primul lucru pe care am sa-l fac.
-Daaaa...sa ii vezi pe amandoi ce fete au!surâde.
Intoarcem capul cand mama,impreuna cu Eris si cu Sandra intra in bucătărie si se trântesc pe scaunele de langa noi.
-De ce râdeți?intreaba blonda curioasa.
-Iris imi spunea ca Nyx i-a prins parul in codite lui Hades,iar nebunul s-a pozat si s-a pus pe Facebook,ii raspund si nebuna de Sandra bufneste in ras,iar Eris si mama o urmează imediat.
-Serios?intreaba Eris. Nu am văzut! Cand dracu a postat?intreaba in timp ce isi deblochează telefonul.
-Aseara pe la 11,raspunde Iris in timp ce Eris butoneaza de zori.
Bruneta isi da deodata capul pe spate si rade in hohote,apoi intoarce ecranul telefonului spre noi.
-Vai de mine!!!!strig cand vad poza lui Hades.
Infernalul o tine pe zeita in brate si amandoi scot limba la camera.
-I-a desenat si o inimioara pe obraz!zic si indic cu degetul obrazul stang a lui Hades.
-A,da...am uitat de inimioara,raspunde Iris amuzata.
-Dar cate codite i-a făcut!exclama si Sandra.
-Probabil s-a gândit zeita ca are parul prea lung tat-su si il ajuta sa nu-i intre in ochi,zice si mama.
-Aaa!!!urla Sandra deodata. Mai ții minte când acelasi lucru ti-a făcut si tie,Rheea?o întreabă si mama bufneste deodata in ras.
-Vai de mine...dar de cate ori nu imi făcea asta!exclama mama cand isi revine si ma priveste amuzata. Stăteam ore întregi în baie ca sa-mi scot clamele din par.
-Serios? Făceam eu asta?intreb si încuviinteaza din cap. Vai de mine...si la ce par cret ai...ma mir cum de mai scoteai clamele din el!spun cu gândul la parul meu.
Si eu il am la fel de cret si am o mare problema cu agrafele sau clamele. Singura diferenta a parului nostru e ca mama il are roscat,iar eu brunet,dar in rest suntem la fel se crete si amandoua il avem la fel de lung. Ne ajunge pana la mijlocul spatelui.
-O data Ares a trebuit sa îmi taie o șuviță,fiindcă atat de incalcita era clama in parul meu ca nu am mai putut sa o scot,imi zice si ochii mi se maresc in cap cand o aud.
-Pe bune? Si eu de ce nu stiu asta?
-Scumpo...ai făcut atâtea nebunii cand erai mica...nu am cum sa mi le aduc aminte pe toate decât dacă se intampla ceva asemănător la teroriștii mai mici. Abia atunci imi vin în minte amintirile daca si voi ați făcut aceleași lucruri.
Ma ridic de la masa si ma postez in spatele ei. Imi trec batele in jurul gatului si ma aplec sa o sarut pe obraz.
-Se agapo,mitéra(mama).
-Se agapo,Rhea,imi răspunde si amandoua zâmbim.
Ma desprind de ea cand il vad pe Dionys ca intra in casa si ma scuz inainte sa ies din bucătărie. Urc în urma lui scarile si il prind de mana cand ajungem la etajul unu.
-Ei??? Cum a fost?intreb nerăbdătoare.
-Vorbim in camera,raspunde si ma trage dupa el.
Intram in dormitor si Liz sare ca arsa din pat. Vine langa noi si amandoua ne uitam curioase la el.
-Spune o data!ii cer cand vad ca tace ca mutul,iar fata lui nu exprima nimic.
-Exista o șansă!!!tipa fericit si o ia pe Liz in brate.
Incep sa se sarute ca nebunii,iar eu incep sa topai si sa urlu de fericire in jurul lor. Lacrimile ne curg pe obraji,dar de data asta plângem de fericire. O bucurie pura explodează in pieptul meu cand ma gândesc ca am reușit.
" In sfarsit am reușit sa găsesc o soluție la problema lor."
-Nu-mi vine sa cred!!!exclama cand o lasa pe Liz din brate si ma salta pe mine.
Incep sa rad in timp ce ma învârte si il strang tare cu bratele de dupa gat.
-Am spus ca o sa se joace teroriștii nostrii impreuna???intreb fericita și incep sa il sarut pe unde apuc cand ma lasa jos,apoi il prind de maini si incepem sa cantam si sa ne rupe in figuri.
Eu cu Dionys de cand suntem mici facem asa cand suntem fericiți. Avem un cântec special pe care il fredonam de fiecare data cand aflam o veste buna sau reușim sa facem ceva. Cantam si dansam dansul nostru de bucuriei.
-Surioara,se agapo!imi zice si imi prinde capul intre maini,apoi ma saruta zgomotos pe frunte.
Zambesc cu gura pana la urechi.
-Pe toti zeii!! Sunt atat de fericita!!!tip si incep din nou sa tipai prin camera.
O prind pe Liz de dupa gat,dupa pe Dionys si ii trag spre mine.
-Sas agapo!urlu si ii sarut pe obraji.
Ne strângem in brate si râsetele nostre rasuna in toata camera.
-Ce trebuie sa fac?intreaba Liz cand ne potolim.
-Nu stiu inca psychi mou,dar pappoús s-a dus sa o caute pe Afrodita.
-Zeita?intreb si încuviinteaza din cap.
-Pe dracu!! Cum de nu m-am gândit și eu la asta?intreb cu gândul la zeita.
-Nici eu nu m-am gândit,zice fratele meu. Nu mai contează acum. Important e ca s-a gândit pappoús si o s-o aduca la noi ca sa te ajute psychi mou,continua si isi fixeaza ochii pe satena.
Incep din nou sa se strângă in brate sa se sarute,iar eu ii privesc cu drag.
„Exact de asta nu am renunta niciodata la idee. Fiindca voiam sa vad imaginea asta cu ochii mei. Sa le citesc bucuria in ochi si nu in ultimul rand,pentru ca imi doream ca teroriștii nostrii sa crească impreuna,iar acum totul e posibil datorita lui. Am știut ca pappoús o sa rezolve problema. Hmm...sunt cea mai tareeee!!!”
Ies din camera cand nebunii deja o dau serios in saruturi si inchid incet usa dupa mine. Cu un zambet enorm pe buze traversez holul si intru in dormitor. Incep sa ma dezbrac cand aud apa in dus,iar cand intru in baie,psychi mou intoarce capul spre mine. Deschide usa de la cabina si ma alatur lui.
-Dupa zambet imi dau seama ca ai reușit,spune in timp ce imi înconjoară talia cu bratele.
-O daaaaa!!!!urlu si ma agat de el ca o maimuta. O sa aibe un mic terorist,psychi mou!!!
Incepe sa rada si ma strange cu putere la pieptul lui.
-Te iubesc,maimutico.
Imi zdrobesc buzele de ale lui si il sarut cu inflacarare.
-Se agapo,psychi mou,soptesc si imediat adâncește sarutul.
Ma ridica in brate si ii inconjor talia cu picioarele. Ma lipeste de perete si sarutul devine unul foarte carnal.
-Hmmm...gem cand ma musca de cateva ori de buze.
-Incepand de astazi nu mai iei pastile,imi zice pe un ton jos si foarte grav.
-Nu mai iau,raspund si un urlet animalic ii iese printre buze.
-La naiba,iubito...abia aștept sa avem și noi un terorist.
„Acum...si eu îmi doresc asta. Mi-am dus jurământul la bun sfârșit. Am reușit sa fac ceea ce am promis,iar acum o sa facem ceea ce trebuia făcut de mult. Sa lasam iubirea dintre noi sa rodească.”
 
 
 
 
 

Dorințe păcătoase 🔞 Vol 7Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum