Și se aude ca un tunet
Se aude scurt de prin larg
Chiar și pescarul care vine
E speriat nițel la mal
Dar sunetul nu-i natural
Ceva normal în niciun caz
El a venit ușor, fără necaz
Ne-a băgat în sperieți fără haz
În sperieți adânci noi suntem
Nu mai avem niciun popas
Pentru că acum conștientizăm
Ce sunet e anunțat din larg
E sunetul morții, e scurt
Dar și atat de adânc și de profund
Un sunet pe care nu ni-l doream
Dar cred că toți îl așteptam
Acum nu îl mai putem evita
Ne-a lovit cu puterea sa
Și acest sunet o să dăinuie
Peste tot țărmul, ca o scorpie
Dar scorpia nu iartă ușor
Și suntem pierduți, plimbați pe țărm
Frica s-a dus, a ramas doar un gând
Că ne-am pierdut, ne-am pierdut visând...
