O fata neobisnuita

3.

Dar,dezleg mai tarziu.Acum,hai la scoala.
***
Ultima ora.Astazi am fost dusa de 2 ori la director si ma mir ca nu am fost exmatriculata.Oi fi eu mai tupeista,dar azi nu am fost eu.De cateva zile am acelasi vis tampit,care nu ma lasa sa fac nimic.Imi da batai de cap.Acum ma gandesc.Ma gandesc la tot dar la nimic.Deodata cineva ma scoate din gandurile mele.
-Hey Soniuc❤Ce ai patit?
-Umm..oh nimic,Andreea,totul e bine.
E prima data cand o mint,si ma simt prost.
-Nu te preface.Te cunosc mai bine,decat de cunosti tu.Stiu ca ai ceva,spune-mi.
-Ahmm..pai...stii acel vis de care ti-am tot povestit?
-Da..
-Ei,il am in fiecare seara.Urasc lupii mai mult decat orice,dar uite ca ii visez si e ciudat,pentru ca simt ceva cand sunt langa mine,simt..siguranta.
-Asta e ciudat...chiar foarte ciudat.
-Mda...daca vrei pe la 19:00 poti veni la mine sa iti explic mai multe.
***
Pai,pana vine Andreea gandeam sa..sa ma descarc scriind in jurnal.Da,am un jurnal.Este lasat de la mama mea.E singurul lucru pe care il mai am de la ea.
So..
M-am gandit la asta cateva zile bune,cu ochii in tavanul alb al camerei mele.
M-am gandit si in timp ce ascultam ploaia batand in fereastra si vantul rascolind crengile copacilor din curte.
M-am gandit cum sa-i spun matusii Iolanda de visele mele repetate.I-am explicat odata si a zis ca a fost un simplu cosmar.Dar nu e asa.Este acelasi vis,dar mereu ultimele parti se leaga.Am si repetat in fata oglinzii,pentru ca o astfel de marturisire era dureroasa si pentru mine.
Adevarata problema era ca as fi vrut ca parintii mei sa fie langa mine.
Din nefericire,stiam ca asta nu se poate.
-Cioc!Cioc!
-Intraaa!
-Heii Soniaaaa❤❤
Si se arunca peste mine tipand.
-Heii si tie Andreea❤
-Deci,explica-mi tot.
-Usorr cowboy,mai intai,vrei ceva de baut?
-Da...
***
-Deci,am visul asta de o luna intreaga.Este acelasi vis dar cu finaluri diferite care se leaga.Pana acum nu am deslusit decat ca:in tine este toata puterea!Esti la fel de puternica ca mama ta!Ceea ce nu am inteles,pentru ca nu stiu ce vrea sa spuna prin putere.Stiu e ciudat,dar nu stiu ce sa fac Andreea.
-Ahmm..eu cred ca nu ar trebui sa mai mananci Viva inainte de culcare.
-ANDREEA!Nu e o gluma.Eu vorbeam serios.Si tu nu gandesti un pic?E Viva cap sec,cum sa nu mananci.
***
Andreea a plecat,pot continua sa scriu.
Este incredibil cum,uneori,este suficient sa spunem cu voce tare ce ne doare,pentru ca totul apoi sa para mai usor.
A fost genial ca m-am putut descarca,spunandu-i Andreei cam tot ce cred despre aceste vise ciudate.
Acum tot ce mai pot sa zic este:Noapte buna❤.

Sper ca v-a placut capitolul.Daca vreti lasati o parere in comentarii.❤