7

122 11 0
                                    

*2 săptămânii mai târziu*

George's POV

Au trecut deja 2 săptămânii și vampirul nu ma vizitat absolut de loc...
Sunt îngrijorat, mi-e frică să nu i se fi întâmplat ceva rău...

*7 luni mai târziu*

Au trecut deja 7 luni, și Vampirul tot nu sa arătat...
Eram disperat, el era singura persoană în viața mea care mă înțelegea, iar acum mă ignoră!

G-NU MĂ MAI IGNORA!!!!!

Nimic..
Începusem să plâng, apoi, îmi vine o idee.
Am decis că, dacă nu mai am pe nimeni, de ce să nu dispar și eu?
Că, la urma urmei, la cine îi pasă de un băiat care nu mai are nimic...? :)

Vampirul's POV

Stăteam pe o stradă, singur... Îmi era dor de George, dar nu aveam de ales, era pentru binele meu și al lui...
Cum tot stăteam acolo, aud vocea lui Kevin.

K-Măi, măi.
K-Ce avem noi aici?
K-Pe Monstrul!
???-Ce mai doresti acum Kevin?
K-Cred că știi prea bine, dar lasă asta.
K-Unde e băiatul?

Asta m-a enervat sincer.

???-Țineți colții departe de el!
???-El e sub protecția mea!
K-Serios?
K-Și, atunci de ce mi-a zis Sebastian că el o să se arunce de pe o clădire?

Stai, stai, stai, stai... Ce..?
George vrea, să se sinucidă?!

???'s POV-O nu...

Plec de acolo după George înainte să fie prea târziu.

George's POV

Eram pe una dintre cele mai înalte clădiri din oraș, am ajuns la marginea ei și mă uit in jos, cred ca erau cel puțin 100-110 metri până jos, m-am uitat în sus, simțeam adierea vântului care bate ușor, am tras aer adânc în piept, și m-am lăsat, dar înainte să cad, m-ă prinde cineva de mână, mă uit in spate, era Vampirul, mă trage înapoi și mă apucă de umeri.

???-CE NAIBA CREZI CĂ FACI?!
???-CE ȚI-A TRECUT PRIN CAP SĂ FACI AȘA CEVA?!
???-De ce...?

Înainte de a termina ce avea de zis l-am luat în brațe, și l-am strâns cum nu am făcut-o niciodată.

G-Înșfarsti nu mă mai ignori...
G-Mi-a fost dor de tine!

Îl simt după și pe el cum mă ia în brațe, m-am uitat la el, plângea.

???-Îmi pare rau Gogy că a trebuit să plec.
???-Dar era pentru siguranta ta...
G-Vampirule, o să trecem împreuna prin tot, doar te rog, să nu mă mai abandonezi din nou...

Și el a început să mă strângă mai tare, nu am vrut să-l supăr, așa că am rezistat.

*Mesaj al creatoarei*

Ok, deci capitolul asta a fost mult prea scurt, dar mă revansez eu!
Și înșfarsti mi-am găsit genul:')
Sunt fată. :,)

458 de cuvinte, mult prea puțin :'(

|| You Stole My Blood, I Stole Your Heart ||DNF Story  //In Română\\ Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum