Mie imi pasa !

295 27 9
                                    

- Sasuke , unde Dumnezeu vom ascunde cadavrul ! ? , tipam  cat ma tineau plamanii in timp ce mergeam in spatele sau cu o oarecare teama .  Eram cu nervii intansi la maxim si incercam , dar fara speranta , sa nu-mi fac aluzii in legatura  cu cei doi oameni , pe care brunetul i-a  omorat pana acum .  Nu-mi venea sa cred ca am luat parte , in mai putin de cateva zile , la doua crime si pe deasupra  am fost pe punctul de a fi violata de un tampit .

-Tu esti handicapat ? Tu macar realizezi ce se va intampla daca ne-a vazut cineva ? Eu nu vreau sa ajung la inchisoare ! Am doar 17 ani ! Voiam doar sa ajung la Tokyo ,la mama si la prietenul meu , nu sa fiu acuzata de crima . Mai bine nu urcam niciodata in acea masina cu tine... 

- Termina cu aberatile astea fara rost ! mi-o intoarce  brusc .  Eu te-am obligat sa te urci in masina cu mine ?  Tu esti de vina pentru tot ce ti se intampla , fiindca esti o fetita capricioasa , care fuge de propria ei viata  . Tu nu iti dai seama ? Esti doar un copil ! 

  Ma dadeam usor inapoi , simtind cum fiecare cuvant ma loveste din plin  .M-am oprit insa ,ghiemuindu-ma si  punandu-mi capul in maini .Auzeam cuvintele sale,pline de adevar,cu ecou in cap  . Pana la urma , cine ma cred eu ?  Sunt doar o copila , dupa cum spunea si Sasuke . Trebuia sa stau naiba acasa si sa-mi fac griji ca nu aveam cu cine da o tura prin oras  . E numai vina mea ! 

   As fii vrut sa ii zic ceva , dar ma simteam mult prea post . Mi-am dus mana la gura si am inceput sa plang silentios , in timp ce Sasuke ma privea intradevar indurerat de la locul lui . Am auzit pasi indreptandu-se spre mine , dar am refuzat sa ma uit in alta parte decat la carare

    -Sakura ,imi pare rau . Nu am vrut sa sune asa ...

Nu l-am lasat sa termine fiindca am inceput sa ma zbat cand a pus mana pe mine . Nu mai voiam sa aud nimic . Nu mai voiam sa ma atinga . Nu pot sa cred in ce stare m-a adus .

 M-am ridicat rapid si am luat-o printre tufisurile de la marginea drumului . Il auzeam cum imi striga numele , dar nici prin cap nu-mi trecea sa ma intorc . Mi-am lasat lacrimile sa preia controlul  si am dat intr-o criza de plans .Fara sa-mi dau seama am inceput sa alerg , iar din cauza lacrimilor m-am ales cu o cazatura ,destul de urata , care mi-a provocat rani la genunchi si palme . M-am ridicat cu greu de jos , stergandu-mi lacrimile cu manecile bluzei , primita de la brunet , acum murdara de noroi .

    Am inaintat cu pasi inceti  si am dat de marginea unei prapastii . Mi-am clatit ochii cu privelistea din fata mea si am constatat ca era chiar frumoasa . Apusul soarelui se vedea perfect de aici , iar cerul avea o nuata usor rosiatica , dar in unele locuri mai puteai vedea pete de culoare mov .  Mi-am intors putin capul in spate, cu gandul de a ma intoarce , dar m-am gandit mai bine si am decis sa raman . Nu strica cu nimic cateva minute de liniste . M-am dezbracat de hanorac si l-am intins rapid pe iarba  , apoi m-am asezat , strangandu-mi picioarele la piept si inchizand ochii.  A inceput sa adie un vant placut de vara , iar pe fundal se auzeau zgomote facute de insectele din apropiere. 

Am tresarit cand am auzit tufisurile din spate fosnind , dar nu m-am sinchisit sa vad cine este . L-am simtit cum s-a asezat langa mine si am putut observa , cu coada ochiului , ingrijorarea si tristetea din privirea sa .

- Saku , eu....Ah, pai uite...

    Incerca sa spuna ceva , dar cuvintele parca ii erau sterse din memorie . Se vedea ca era foarte agitat si ca habarn  n-avea ce sa spuna in situatia de fata . Am oftat  si m-am ridicat in capul oaselor, indreptandu-ma de spate . Am pornit spre marginea prapastiei , sub privirile intrebatoare ale lui Sasuke si am aruncat cateva pietre jos . Era destul de adanca cei drept , iar pamantul nu parea foarte stabil . Mi-am ridicat mainile in stil avion,   picioarele aflandu-se la doar cativa centimetri de spatiul gol . Mai faceam cativa pasi si eram  moarta . Dar, daca stau mai bine sa ma gandesc , de ce sa nu o fac ? Nimanui nu-i pasa de mine si nimeni nu ma intelege . Pana si tatal meu , care ar trebui sa ma iubeasca mai presus de orice , ma pune intodeauna la sfarsitul prioritatilor lui . 

-Sakura , ce mama dracu' ? 

    Sasuke a venit nervos inspre mine si m-a tras de inchieietura maini fix cand eram pe cale sa sar . M-am intors  nervoasa , gata sa-i rup gatul . Parca eram o copila rasfata care nu stie ce face . De ce a vrut sa ma salveze ? De ce ?

- De ce m-ai salvat ? Ha?.....Mi-ai spus ca e vina mea ca am ajuns in situtia asta , deci daca muream  scapai si tu de o povara ! Tu , tata ,  ,intreaga lume scapa de mine ! Oricum , nimanui nu ii pasa ! urlam si ma abtineam sa nu-i dau o bataie sora cu moartea . 

-Ba da , mie imi pasa !


Queen of spadesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum