-Sakura,te rog, nu mai vreau sa stau la mall. Sunt obosit si vreau sa ies de aici.
-Dar, mi-ai promis ca azi stam in oras. Eu nu plec.
Mi-am rotit ochii in orbite si am privit cum s-a asezat in fund pe podea punandu-si mainile la piept. Am zambit cand am vazut cat de copilaroasa putea sa fie. Intradevar, i-am promis ca astazi vizitam orasul, dar m-am plictisit sa tot alerg dupa ea prin magazine. M-am uitat in jur si am observat ca oamenii se uita ciudat la noi, asa ca am decis sa o iau de acolo cat mai repede. Am traversat cei cativa metri care ne desparteau, iar cand am ajuns in fata in fata i-am intins mana ca sa o ridic, dar ea doar s-a uitat la mine urat si apoi si-a intors capul intr-o parte. Am oftat invins si m-am aplecat la nivelul ei ca sa o pot privi in ochii inocenti pe care am ajuns sa-i indragesc . Si-a ridicat privirea curioasa , iar obrajii ei au capatat o nuanta rosiatica cand a vazut cat de aproape eram unul de celalalt . A afisat zambetul ei consacrat si mi-a scos limba mormaind ceva ce nu am inteles , dar eram sigur ca nu erau cuvinte ortodoxe .
- Sakura,se uita ciudat oamenii la noi . Ridica-te!
Am spus amuzat . Uneori era atat de suparacioasa , asta fiind o calitate care o facea speciala Nu credeam ca ma pot atasa de cineva in asa scurt timp , dar ea mi-a intrat direct in suflet si facea parte din existenta mea . Ador sa o vad razand si zambind fiindca toate acestea ma fac sa ma simt viu . Ceva ce nu am mai simtit de multa vreme . In apropierea ei nu ma mai simteam gol , lipsit de viata, desi stiam foarte bine ca nu-mi puteam permite luxul de ai marturisi ce simt fiindca lumea din care faceam parte nu era un loc sigur pentru ea . De multe ori persoanele la care am tinut au fost luate de langa mine si nu voiam sa o pierd si pe Sakura .
Atentia mi-a fost distrasa de vocea angelica a Sakurai care incerca sa ma aduca la realitate. Mi-am dat seaman imediat ca stateam in mijlocul magazinului ca un bleg si am incercat sa remediez situatia.
-La ce te gandeai?
- Oh? La nimic care te-ar putea ingrijora.
M-a privit ciudat , dar a ales sa ma creada pe cuvant si m-a luat de mana indreptandu-ne spre iesirea din magazin. Era foarte vesela si zambareata, spre deosebire de mine care eram ingrijorat sa nu ii se intample ceva. Locul acesta nu era foarte sigur. In momentul in care treceam de usile glisante si eram gata sa iesim in parcare s-au auzit niste auzit zgomote de arma care au fost urmate de panica. Speriat, nu pentru viata mea ci a fetei, am luat-o la fuga spre parcare in timp ce intrabarile Sakurai domoleau tensiunea formata intre noi. Am perceput groaza din glasul ei, dar pe moment nu i-am dat importanta si am incercat sa caut un loc cat mai sigur pentru ea. Focurile de arma ne urmareau, sporind cu fiecare secunda.
-Sasuke, ce se intampla?! Am auzit tipatul rozaliei. In semn de raspuns am strans-o mai tare de mana. Teroarea era deja instaurata in jur. O multime de oameni alerga prin parcare incercand sa se fereasca din raza gloantelor. M-am uitat in spate la Sakura si un junghi mi-a patruns inima. Plangea. Plangea din nou si era doar vina mea. Pe mine ma voiau. Mi-am revenit repede in fire cand un indivit ne-a blocat calea si a scos un pistol. Am trantit-o pe Sakura la pamant si i-am ordonat sa fuga la adapostul unei masini, in timp ce eu imi cautam arma in buzunarul pantalonilor. De indata ce i-am simtit metalul fin am inceput sa trag in acel nenorocit, uitandu-ma in spate sa ma asigur ca fata e in siguranta. Era ascunsa sub o masina cu mainile deasupra capului. Se uita la peisajul din fata ei ingrozita probabil implorand ca totul sa se termine. Trebuia sa o iau cumva de aici, iar pentru a face asta nu trebuia sa fiu ucis. Am alergat spre o masina din stanga mea si am a sarit paste capota ajungand pe partea cealalta a acesteia. Am continuat schimbul de focuri pana ce tipul a cazut secerat la pamant, dar pe cand sa ies din ascunzatoare cineva a reusit sa ma impuste in brat. M-am dus mana la locul ranit, gemand de durere. M-am asezat din nou pe asfalt, incercand sa opresc sangele, deoarece simteam ca ametesc. Am rupt partea de jos a tricoului si am infasurat bucata de material in jurul bratului asigurandu-ma ca rana este cat de cat in regula. Punandu-mi arma in cealalta mana, m-am ridicat si am luat-o spre Sakura.
Mi-am pastrat calmul pe tot parcursul drumului, care parea ca nu se mai termina. Gloantele au inceput din nou sa ma tinteasca, dar eu find mult mai rapid le-am evitat si am reusit sa-i pun la pamant pe cei care trageau. Pistolul meu nu mai avea multe gloante asa ca am decis sa ma misc mai repede. Dintr-o data s-a auzit un urlet foarte familiar, iar eu am incetat sa mai respir pentru o secunda. Mi-am indreptat privirea spre locul cu pricina si aproape am izbugnit in plans cand am vazut-o pe Sakura in mainile unui barbat care tinea un pistol la tampla ei. Nu am plans pentru nimeni si nimic in viata mea , dar o iubeam si nu-mi puteam vedea fata iubita omorata din cauza mea . M-am apropiat rapid de ei si am indreptat pistolul spre capul acestuia fiind gata sa apas pe tragaci. Nu -mi puteam lua privirea de la fata speriata a Sakurai.
-Eu nu as face asta daca as fii in locul tau. O miscare gresita si fata moare, inteles?
