Păcatul suprem

751 7 0
                                        

      M-am săturat să fiu bărbatul cu principii, bărbatul cuminte, bărbatul care pur și simplu este un sfânt. Da, a fost și este alegerea mea, doar că îmi doresc să gust măcar odată din păcatele vieții. Nimeni n-are dreptul să mă judece, doar Dumnezeu poate să facă asta, dar tot el are puterea să mă și ierte. De asemenea, mai păcat este ceea ce gândești, decât ceea ce faci. Mai păcat este să te prefaci un sfânt, dar să ai numai gânduri murdare, iar în noaptea asta m-am decis. Noah cel Sfânt o să rămână acasă, în timp ce fratele său geamăn, Noah cel fără pic de scrupule o să meargă să se distreze.

      Întunericul s-a lăsat peste oraș, ceea ce înseamnă ca a sosit vremea să plec. După un duș relaxant și revigorant, mă aflu în dormitor unde îmbrac perechea de blugi și trag un tricou negru pe mine. Îmi trec palmele peste materialul hainelor înainte ca degetele mele să-mi mângâie chipul. Închid ochii preț de câteva secunde, trăgând aer în piept, iar atunci când îl dau afară, pleoapele mi se ridică, iar vechiul Noah a dispărut.

      O dorință nebună de a fi liber măcar câteva ore îmi face sângele să fiarbă în vene. Mă apropii de oglindă, privindu-mă, iar ochii mei emană doar sexualitate și dorința de a fi prădător în noaptea aceasta.  Colțurile gurii mi se ridică într-un zâmbet drăcesc, chiar în clipa în care degetele de la mâna dreaptă trec prin părul roșcat, deranjându-l și dându-mi un aer degajat. Corpul mi se încordează, simțind pur și simplu cum penisul începe să mi se întărească, doar la gândul că urmează să fac ceva total interzis, ceva ce mă poate costa toată munca depusă în ultimii ani, tot viitorul meu.

      Dacă până acum câteva minute credeam că o să mă răzgândesc, dacă aveam vrun dubiu, în clipa de față pot jura cu mâna pe inimă că nu mai am nicio teamă. Tot ceea ce vreau este să mă simt liber, să văd cum se simt plăcerile interzise ale unui preot. Pieptul mi se ridică în repetate rânduri, pumnii mi se încleștează, în timp ce privirea mea continuă să-mi cerceteze imaginea din oglindă. Îmi trec limba peste buze înainte de a mă întoarce cu spatele la reflexia mea și să merg spre ieșirea din casa parohială.

      Chiar dacă suntem în luna iunie, aerul nopți îmi face trupul să se cutremure abia sesizabil. Ridic privirea spre cerul senin, plin de stele și zâmbesc. Un zâmbet care ascunde zeci, dacă nu sute de păcate. Toate adunate doar în ultimele luni. Cine zicea că Diavolul apare în viața ta deghizat în ceea ce îți este interzis, din mai multe motive, nu a mințit cu nimic. Înger și Diavol, da, exact asta este ea. Prin minte îmi trece fugitiv gândul cum s-ar simții buzele mele pe gâtul ei, degetele mele în părul său ondulat și negru, exact ca sufletul Satanei și mai ales unghiile sale pe pieptul meu în timp ce mi-ar geme numele.

      — Futu-ți! înjur printre dinții încleștați și pornesc spre mașina care mă așteaptă în fața casei.

      Deschid portiera și mă arunc la propriu pe scaunul șoferului, trăgând după mine bucata de metal care scoate un sunet destul de puternic atunci când se închide. În timp ce răsucesc cheia de la bolid, un râs necunoscut mie se aude în liniștea nopții. Îmi ia mai puțin de cinci secunde să realizez că acel râs îmi aparține și chiar atunci când apăs accelerația, degetele de la mână mi se trec din nou prin păr. Verific ceasul, observând imediat că ora 23 se apropie rapid, chiar în clipa în care opresc la un semafor.

      Palma dreaptă mi se mută de pe volan, în poală, unde strânge mădularul semi erect și îl așază puțin. Un mic geamăt îmi scapă, iar dinții mei îmi prind buza de jos, mușcând zona în cauză. Imediat ce culoarea de la semafor se schimbă, plec grăbit de pe loc și mă îndrept hotărât spre destinație. Traficul este unul destul de mare, dar ținând cont că este vineri noapte se înțelege perfect.

Ringul pasiuniiPovești de care să fii obsedat. Descoperă acum