Trandafirul mov

El... De Ce?

Ajung la politie și domnul Werner ne întâmpină, ne așezăm cu toții.

- De unde ai luat acea mașina?

- De la un prieten, ai mei ma lăsaseră fără nimic. Trebuia sa ma deplasez cu ceva. De ce?

- Pentru ca cel care ți-a închiriat mașina este și cel care ți-a umblat la frâne.

- Dumnezeule!

- Am filmarea surprinsa de camere de la casa invecinata. As vrea sa știu mai multe despre relația voastră de prietenie.

- Eu și Oscar am fost prieteni de mici copii, am mers peste tot la aceleași scoli, ne știam problemele, ne ajutam, niciodată nu mi-a dat de bănuit ca m-ar vrea mort.

- Ce poți sa ne spui despre Hanna?

- Hanna a fost logodnica mea acum 3 ani. De ce?

- Ai idee dacă acest prieten al tău a iubito și el pe Hanna?

- Nu!

- El și aceasta femeie au o relație de ceva timp, mai exact sunt împreună de 2 ani.

- Bravo lor! Dar de unde și pana unde ca el sa îmi facă una ca asta?

-I-am prins pe amândoi, încercau sa fuga din tara, au fost la interogatoriu, acum te-am întrebat și pe tine sa vad dacă poveștile se pupa.

- Și?

- Domnule Max poveștile aproape sunt identice, dar numai ca tu nu ai observat un aspect ce se întâmplă în jurul tău. Oscar o plăcea enorm pe Hanna, Hanna a fost foarte rănită de faptul ca înainte cu o luna de nunta ai anulat abosult totul și la 2 săptămâni te-a găsit deja cu alta în birou.

- Bun, sa înțeleg ca ea a vrut sa se răzbune, dar el? El ce a avut cu mine? Îl credeam fratele meu. Nu am unul dar în el am văzut unul.

- Au vrut amândoi sa se răzbune pe tine, el pentru faptul ca a iubito și ca ți-ai bătut joc de ea, iar ea ca te-a iubit și ca ți-ai bătut joc de iubirea ei. Au prins momentul perfect, de luni de zile te tot urmăresc sa îți facă felul și era cât pe ce sa reușească!

- Dumnezeule mare! Nu credeam ca este posibil asa ceva! Nici nu credeam ca după 3 ani ea va recurge la asa ceva.

- Ei bine omul rănit grav în dragoste coace în minte răzbunare atunci când nu poate trece peste despărțire, iar cei drept e dureros ca înainte cu o luna de nunta cineva sa se despartă de tine, iar apoi sa îl surprinzi cu altcineva în timp scurt.

- OK, sunt de acord cu dumneavoastra, nu am acționat bine deloc, dar acum ce insinuati? Ca mi-am meritat tot ce mi se întâmplă?

- Nu, ți-a spus motivele de ce au recurs la asa ceva. Ei au fost interogați și au recunoscut absolut tot.

- Pot sa ii vad?

- Nu, nu mai ai cum?

- De ce?

- Aseară în celula amândoi s-au spânzurat.

- Dumnezeule mare! Nu credeam ca sunt atât de bolnavi!

- Se pare ca uneori faptele făcute fără sa judece la timp au avut urmări groaznice. Iar data viitoare nu mai împrumutați mașina de la vreun prieten ca nu știți ce intenții au și de ce va urăsc, pentru ca data viitoare poate nu mai scăpați cu viata.

- Multumesc domnule Werner!

Plecam din biroului detectivului pur și simplu stupefiați de ceea ce am aflat, la asa ceva nu ne așteptasem niciodată.

Ajung înapoi la fetele mele și ii povestesc totul soției mele.

- Îmi pare rău să aud asa ceva! Nu credeam ca exista asa oameni!

- Nici eu, sunt șocat! Tu și fata ce faceți? Sunteți bine?

- După cum vezi fetita doarme, a mâncat, a fost schimbata și acum doarme, iar eu încă am dureri, e ceva normal.

- Abia aștept sa va iau acasă.

- Și noi abia așteptăm să venim, mai ales eu ca detest spitalul și nu îmi place sa fiu aici.

- mai ai foarte puțin, iubita mea și vei fi acasă și tu și fata noastră.
Voi de abia aștepți sa veniți acasă, iar eu de abia aștept sa vina ziua în care ma voi opera. Sper sa am șansă să merg din nou ca să ma plimb și sa ma joc cu Sofi.

- Știu dragul meu, dar nu mai este mult.

Va urma...