Am apăsat ferm peste frână, iar cadilacul negru s-a oprit brusc. Eram în pustiu. Mă deranjau încercările ei de a-şi elibera încheieturile, cât şi forţa cu care îmi lovea spătarul scaunului cu piciorul. Nu o auzeam, pentru că muzica vibra mult prea asurzitor, astfel ţipetele ei erau înghiţite cu foame de chitara divină a lui Slash. Am redus volumul, mi-am aruncat ochelarii retro pe scaunul şoferului şi m-am năpustit asupra trupului său, înfigându-mi degetele în gâtul ei subţire şi atât de alb… Am privit în jos şi nu am putut să nu îi observ decolteul generos, cu o strălucire neobişnuită datorată lacrimilor şi transpiraţiei. Zâmbind ca un psihopat, bănuiesc, ambele braţe mi-au coborât asupra sânilor săi şi, cu brutalitate am rupt pânza ce-i susţinea, lăsându-i liberi, dar şi legătura ce-i strângea bietele mânuţe. Puteam să-i citesc ruşinea şi frica în ochi, ceea ce nu mă afecta cu absolut nimic. Aflat deasupra ei, i-am ridicat genunchii până în dreptul taliei mele. Încă se zbătea, dar cu mai puţină speranţă decât data trecută. Lacrimile îi năvăleau din smaraldele ce întruchipau iarba proaspăta, iar părul ca tăciunele îi curgea peste bancheta de aceeaşi culoare. Spunea ceva, dar eram prea ocupat să-i sfâşii lenjeria intimă nefolositoare ce îi acoperea feminitatea. Am aruncat chestia albă pe geamul uşor coborât, apoi i-am rânjit inocent, ridicându-mi sprâncenele în semn de nepăsare şi am coborât lent spre umărul ei stâng, muşcând puternic, până ce sângele ţâşni. Continuam în acelaşi ritm spre gât şi auzeam ţipete produse de durerea pe care i-o provocam. Palmele ei mă împingeau slab, iar glasul îmi spunea să o las să plece, dar picioruşele ei mă strângeau jucăuşe, aducându-mă mai aproape, mai aproape şi mai aproape de ceea ce însemna diferenţa dintre noi. Ce voia de fapt? S-o cruţ sau s-o înnebunesc? M-am aşezat cu toată greutatea mea peste corpul ei firav şi am simţit-o cum cerşea mai mult, lăsându-şi capul pe spate, dar am decis s-o mai torturez o vreme, aşa că i-am trecut scurt cu limba peste buzele întredeschise, apoi i le-am prins între ale mele. Erau sărate, probabil din cauza plânsului ce-l execută degeaba. Nu mai mă impresionau lacrimile de crocodil ale femeilor, nu-mi păsa. M-am ridicat rapid şi am tras bruneta în poala mea. Figura i se schimbase radical, din dispreţ şi teamă acum vedeam doar dorinţă şi înfometare. Tricoul îmi părăsi căldura corpului, iar cu ajutorul mâinilor ei iscusite, şliţul meu fu deschis într-o secundă, lăsându-mi la vedere boxerii, iar la scurt timp bărbăţia. Se abţinea să nu zâmbească, dar eu deja ştiam că vrea la fel de mult ca şi mine. Printr-o mişcare de aproximativ o secundă, am ajuns să mă mişc în interiorul ei, iar cu braţele să-i susţin trupul ce se topea ca ceara unei lumânări, formând cu al meu un întreg perfect. Răsuflarea sacadată a brunetei îmi chinuia auzul, iar buzele ei se concentrau asupra maxilarului meu, peste care trecu continuu cu limba, până ce ajunse la tâmplă, apoi îşi refugie chipul în scobitura gâtului meu, înăbuşind astfel un ţipăt inundat de plăcerea extremă produsă în centrul său.
Atât de caldă, umedă şi strâmtă, dar părea infinită, ca şi cum aş putea să înaintez fără oprire. Părea o mare de budincă fierbinte în care te scăldai pe de-a întregul. Singurul dezavantaj era acela că după momentul final, cel mai gustos de fapt, trebuia să ieşi, dar arsura plăcută ţi se va imprima pe piele pentru o perioadă, în care te vei simţi reîncarnat, în care te vei gândi doar la persoana care ţi-a oferit acest dar divin. Acele momente în care închizi ochii şi simţi atingerea, iar limba ta trece incontrolabil peste buze şi gustul ei îţi împiedică judecata de a procesa prezentul. Pur şi simplu retrăieşti momentul, dar având un trup rece, îngheţat, ce se bucură doar mintal.
Cu cât apogeul se apropia, gemetele îmi aduceau acea stare de nebuneală, încât aveam senzaţia că voi muri de satisfacţie, iar ea mă va devora din interiorul ei, care devenea din ce în ce mai lichid, îmbătându-mă în fericire. Mă simţeam rupt de lume, pur şi simplu credeam că trăiesc ca să o domin, să fiu sclavul a ceea ce-mi ordona capul… celălalt….
Spre mult aşteptatul final, am răpus-o, aşezându-mi trupul deasupra sa, împingându-mi şoldurile într-ale ei cu toată forţa. Imediat după ce căldura ne contopi, eu m-am depărtat de ea, lăsând-o într-o stare euforică, cu picioarele moi, care stăteau în aceeaşi poziţie ademenitoare şi cu braţele care se mişcau cu precizie, lent, mângâindu-i propriul trup. Era plăcerea cea care răspundea pentru faptele, foamea ei. La fel ca şi ea, eram căzut într-o moleşeală, iar piesa domoală care evada din boxele maşinii îmi susţinea oboseala. Îmi plăcea această senzaţie zguduitoare de după sex. Adică, cui nu îi plăcea? Era mulţumirea primită de trup pentru ceea ce îi ofereai ori de câte ori avea nevoie, iar eu necesitam de câte ori vedeam o tipă bună, pe care mi se punea pata şi nu scăpa până ce nu-mi duceam misiunea până la sfârşit… şi eu niciodată cu renunţam. Îmi plăcea să mă joc cu acea provocare până ce fata îmi cădea în plasă, până tot ceea ce auzeam erau ţipete sau gemete produse de atingeri periculoase, care-mi plăceau aproape la fel de mult ca şi mişcările de du-te - vino cu care eram înzestrat de la natură.
Mi-am adăpostit bărbăţia, i-am aruncat tricoul ce o va acoperi până ce decid ce soartă va avea, apoi m-am întors la locul meu şi mi-am pus ochelarii, astfel ferindu-mă de razele puternice ale soarelui de iunie. Am pornit maşina şi aerul condiţionat. Uneori îi mai aruncam priviri şi zâmbete perverse, dându-i de subînţeles că m-a făcut să mă simt minunat, iar ea, la rândul ei răspundea, muşcându-şi buza inferioară şi aţintindu-mă cu senzualitate pe sub ochi. Nu puteam să nu-i remarc adorabilitatea, dar în aceste momente nu conta, pentru că ea nu avea să rămână cu mine.
Odată ajuns unde trebuia, am oprit şi am ieşit din automobil. Încă eram în pustietate. Bruneta stătea cuminte pe bancheta din spate, parcă ştiind ce o aşteaptă. I-am deschis portiera – măcar atât să mai fac pentru ea – şi am apucat-o strâns de braţ, apoi am îndreptat-o spre gorilele ce stăteau de pază în faţa unui bordel. Au dat din cap, mulţumiţi de silueta ce-i delecta cu formele ei apetisante.
- Măcar spune-mi că vei avea grijă de ea, îmi spuse fata cu un zâmbet ce efectiv mă ruga să fac asta.
- Promit, i-am răspuns la rândul meu. În font, ce puteam face în posesia unei maşini, decât s-o conduc şi să fac sex înăuntru.
Bărbaţii au înşfăcat femeia, ridicându-i tricoul, până acesta ajunse pe podeaua mizerabilă. Îi puteam zări trupul de la spate, dar mâinile masculilor începeau s-o acopere, iar ea stătea liniştită şi suporta toate atingerile lor violente. Uşa se închise, lăsându-mă pe mine să-mi pară oarecum rău de ceea ce i-am adus fetei care m-a bucurat de două ori de plăcerea vieţii.
Am condus şi am tot condus fără oprire, oprindu-mă doar la o benzinărie să hrănesc maşina cu combustibil şi să-mi cumpăr ceva de mâncat, dar şi să mă schimb de haine. Eram deja în New Orleans, aşa că am decis că era timpul să mă opresc la o cafenea modestă, cu un aer vintage puternic. Înainte să intru eu, de acolo ieşi o domnişoară frumoasă, cu părul blond şi lung, ochii de un albastru glaciar şi un trup de zeiţă, ce mă încântă de-a dreptul. Mi-a zâmbit slab şi drăceşte, apoi şi-a coborât privirea şi a continuat drumul, până ce ajunse în dreptul unui taxi în care se urcă. Privi încă o dată spre mine, zâmbind plictisită, dar în acelaşi timp atrăgător. O priveam cum se depărta. Creasem un fel de conexiune inexplicabilă, pe care eu, cel puţin, nu o înţelegeam, dar într-un fel era trist, pentru că nu aveam s-o mai văd vreodată.
Primul capitol, care nu înseamnă prea multe încă, dar va avea o mare importanţă în următorul. Sper că nu îl urâţi deja pe Derek :))
CITEȘTI
Fame- WattyVoiceAwards
Romance„Ce îmi trebuie mie? Nimic. De ce? Pentru că nu am nevoie. Nu am nevoie de tine, de ceea ce voi avea sau nu vreodată, nu-mi trebuie educaţie, bani sau dragoste. Atâta timp cât o am pe ea, chitara mea, pot fi eu, cel real. Nu vreau altceva. Nu mai î...