4 cei mai de temuți mafioți evadează din cea mai bine securizata închisoare. Aceștia tulbura strazile aglomerate din Tokyo, arătându-și prezenta prin crime și safuri. O fata se muta în Tokyo pentru facultate, acolo se întâlnește cu Tom, unul dintre...
Era ziua cu pricina, eu și băieții ne-am dus la aeroport, așteptăm de ore întregi, insa avionul Sarei nu a apărut încă. După încă o ora de așteptare o vad pe Sara cum coboară din avion. *Tom pov* Era ora 8:45, din avionul ce a aterizat fix atunci, coboară o fata blonda, drăguța, care îmi atrage atenția, semăna cu Marta, doar ca prinți a mea era mai frumoasa.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Voiam sa ii spun Martei ca tipa aia seamănă cu ea, dar când ma uit în dreapta mea, Marta nu era, ma panichez, dar o vad în brațele acelei fete, era Sara.
S: Buna! Sunt Sara! Îmi intinde mana, fac la fel si ii zic. T: Tom! Iar el e fratele meu, Bill! S: Buna, Bill! Bill era fascinat de frumusețea ei, probabil s-a îndrăgostit de la prima vedere, sta sa proceseze si prinde si el grai: B: Incantat! M: Se pare ca deja va înțelegeți! Dintr-o data se aude o impuscatura, o vad pe Sara trantita lângă Marta.
*Marta pov* Când am văzut-o pe Sara jos ma apuca o anxietate de nu știam de mine, Tom era nedumerit, când se uita în spate îl vede pe Klaus, vechiul dușman al mafiei lui Tom. T: Stai aici, îl sun pe Gustav sa vina repede sa te ducă la spital cu Sara, iar eu, bill si Georg îl rezolvam pe poponarul ala! M: B-b-ine! Ma îmbrățișează și pleacă, la scurt timp după apare și Gustav, ne duce la spital și apoi pleacă. Stăteam pe holurile spitalului așteptăm o veste despre Sara, dintr-o data vine o asistenta la mine. A (asistenta): Buna ziua! Am o veste buna și una rea! M: Începeți cu cea buna! A: Sora dumneavoastră a supraviețuit, ținând cont ca a fost lovita în burta de glonț. M: Slava cerului! Dar vestea rea? A: Din păcate, domnișoara Wesolowski a întrat in comă! Am simțit ca îmi pica cerul în cap, eram distrusa, însă în inima mea încă este aprinsa o lumina de speranță, gândul meu însă nu era doar la Sara, desigur ca ma gândeam și la Tom, dar vorba aia vorbești (mai degraba te gandesti) de lup și lupul la ușă. Tom apare de nicăieri, mergea greoi, când ajunge aproape de mine ma ia în brațe și ceva ud simțeam în jurul abdomenului, când ma privesc, o pata mare roșie îmi pătează bluza, provenea de la Tom M: T-tom? Ce ai pățit? T: Nimic! Tremuram din toate încheieturile M: Cum nimic? Nu vezi cât de mare e pata de sânge de pe hanoracul tău? Nu apuca sa se uite în jos ca îl vad cum cade, era singur și nu puteam sa întreb pe nimeni care a fost cu el ce s-a întâmplat, chem repede o asistenta sa îl ia pe Tom și sa îl ducă într-un salon. Eram singura pe holurile spitalului, Tom era in salonul de vizavi al salonului Sarei, stăteam pe scaunele de lângă ușa lui Tom, îngândurata gândindu-mă la ce e mai rău, tom a lesinat din cauza pierderii de sange in exces, dar tot nu ma incanta ideea. Deja ma vedeam singura le lume, chiar dacă Tom era bine.
Scuzati faptul ca este prea scurt (536) dar nu am prea avut timp și nici idei.
