My living nightmare - Tom Kaulitz by winternightz (limba română)

3 - Ochii drepti, uitându-se în ochii unui criminal

„Lasă-mă în pace", m-am scâncit când am simțit-o pe Ria smulgând pătura mea.

O rafală bruscă de frig mi-a lovit picioarele. M-am ghemuit ca o într-o minge: „Scoală-te fată leneșă, e ora patru după amiază"

Mâna mea căuta pe toată canapeaua pătura.
„Ei bine, poate n-aș dormi tot ziua dacă nu mă țineai trează toată noaptea pentru cheful tău de adrenalină și băieți, acum dă-mi pătura"

„Nu, Taylor, trebuie să te ridici, l-am sunat pe Bill și el vrea sa ne revedem in seara asta"

„Pe tine, el vrea să te întâlnești cu el din nou în seara asta, nu pe mine."

„Ei bine, da, dar a spus de amândouă"

"De ce eu? Sunt un killjoy total", am spus ridicându-mă ușor și frecându-mă la ochi, mă concentram pe Ria care era și ea în pijama, am râs: „De asemenea ai dormit și tu, văd"

„Dar nu la fel de mult ca tine, m-am trezit acum o jumătate de oră"

„Și primul lucru pe care l-ai făcut a fost să-l suni pe Bill", am spus eu cu un zâmbet de fetiță care s-a transformat imediat într-o față dezgustată făcând-o să râdă.

"Deci vii?"

„Hmmm...nu", m-am întins pe canapea și m-am acoperit cu pătura.

„Hai, mă lași serios să merg acolo singură?"

Mi-a lovit punctul slab, știa că o să mă îngrijoreze dacă pleacă singură, dar eu chiar eram bună la încăpățânare uneori: „Da, pentru că ultima dată când am încercat să am grijă de tine, mi-ai întors spatele. Poți merge singură, dacă ești ucisă sau violată de unul dintre băieți, să nu vii plângând la mine pentru că tot ce-ți voi spune este că ți-am spus deja".

Ea a rămas tăcută și a făcut bofă în timp ce mă uitam la ea: "Nu va funcționa", am spus, închizându-mi ochii și ghemuindu-mă din nou pe pernă.

"Bine", spuse ea învinsă, trântind ușa când plecase din camera mea.

Era ora 21:03 și stăteam pe canapea, mă uitam la televizor cu ceașca mea de cafea. De obicei mă simțeam așa în momente destul de obositoare, dar dormisem mult azi și eram prea îngrijorată pentru a fi obosită. Ria de fapt era plecată, am avut senzația că poate s-a decis să nu meargă pentru că îi era prea frică să meargă singură dar nu, a plecat oricum, a ieșit pe ușă repede. Am mai luat din cafeaua mea, mă întrebam de ce a trebuit să mă enerveze atât de tare. Nu ar fi fost o cale ca în seara asta să dorm, pentru că aveam să stau îngrijorată pentru ea toată noaptea. M-am uitat la ceas și am oftat, enervată de încetineala cu care a trecut timpul. Știu că nu va fi acasă până dimineața devreme, nici dacă eram ocupată în fața televizorul toată noaptea nu m-ar fi ajutat, și nu să dorm, așa că cu siguranță voi rămâne trează, care mă va plictisii cu siguranță. "Ria proastă!", am gemut când m-am ridicat de pe canapea punând ceașca de cafea pe masa de lângă mine. Am alergat în camera mea și m-am îmbrăcat înainte de a lua cheile și să ies pe ușă. Mergeam pe stradă, aproape în punctul în care toată lumea se adunaseră aseară, lângă acea parcare subterană. Am ieșit și am dat peste o altă mulțime, am recunoscut unii oameni din seara trecută și pe alții pe care nu i-am mai văzut vreodată. M-am apropiat de mulțime și am rămas la distanță cu brațele încrucișate pe pieptul meu, uitându-mă după Ria. "Eşti în regulă?", a spus o femeie apropiindu-se de mine din mulțime, cu părul ei lung și castaniu deschis atârnând în jos pe lângă umerii ei, buzele ei erau de un roz deschis lucios.

„Da, sunt bine", am spus uitându-mă la cizmele ei înalte până la genunchi, erau cizme drăguțe dar cu siguranță din prostituată și fusta ei mini au accentuat impresia că era o prostituată.