Capitolul 1

62 3 0
                                    

Cer abia înseninat și raze de soare care cad și se lovesc în geamul mașinii îmi luminează chipul. Muzica înceată se aude din difuzoare și mama care fredonează versurile. Cred că am adormit mai bine de patru ore. Adormisem imediat după ce am aterizat cu avionul și am urcat in mașină. Adormisem când cerul încă era înstelat și luna rătăcea printre stele. Drumul e foarte lung și acum, că am dormit, m-am reîncărcat cu energia potrivită. Și spun asta deoarece azi urmează o zi lungă. Una care sincer nici nu credeam că va sosi. Ziua în care voi lua totul de la capăt. Voi începe o nouă viață,voi recrea noi amintiri,voi încerca să trec peste toate


obstacolele, chiar și peste acesta, care m-a făcut atât pe mine, cât și pe prietenii mei în special, să suferim.Totul a început cu câteva zile în urmă, când părinții mei au primit o veste mai rea sau mai bună, că au un nou proiect, în Los Angeles. Parintii mei sunt unii din cei mai buni arhitecti din


New York, si, nu aveau de ales. Ori acceptau, ori munca lor se ducea pe apa sambetei. Au muncit in toti ani acestia, pentru mine si Nathan, fratele meu. In cotractul lor scria ca proiectul v-a dura undeva la șase ani, timp in


care eu si Nate vom termina liceul si vom incepe si facultatea.Pe de o


parte, faptul ca ma mut la un nou liceu nu ar strica, mai ales ca , in Los


Angeles, este si un liceu super laudat Excel Hill High la care voi merge. Si


cand ma gandesc ca, toate amitirile si mai ales prietenii ii voi lasa in


urma...Scutur incet din cap si imi caut castile si telefonul. Pornesc playlist-


ul meu de pe spotify si incep sa ma relaxez. ♣ ♣ ♣Masina incetineste si la scurt timp se opreste. Imi scot castile si imi iau


portofelul din geanta de pe bancheta din spate. Cobor putin ametita si


ma sprijin de masina. Mama iese din masina si se apropie de mine:
― Draga mea, esti bine?


―Da, mama. Doar ca ar trebui sa fac putina miscare. spun eu si ma prefac ca ma intind.


Se aude o usa busita in partea opusa a masinii si intorc prea brusc capul. Il zaresc pe fratele meu butonand nervos telefonul. Ridica privirea iar apoi da inconjor masinii.


―Ma duc sa dau un telefon. spune el si se indeparteaza.


Incepe sa butoneze telefonul, mai ca sa-l rupa si il duce la ureche. Nu inteleg ce vorbeste dar ii ignor comportamentul. Ii intreb pe parintii mei daca doresc ceva de la benzinarie. Acestia dau din cap negativ. Ma duc la Nathan.


― Nate, vrei sa iti cumpar ceva? spun eu incercand sa nu il enervez


mai tare.


―NU! tuna el nervos.


Fix ce ziceam. Imi dau ochii pese cap si ma indrept spre benzinarie.


Intru cu speranta sa gasesc ciocolata si cipsuri. Deși acest mini market


nu este foarte mare - e mini, normal ca e mic-sunt foarte multe raioane.


Mă pierd prin ele, trecând de la raionul de cereale și condimente, pana


într-un final la cel de ciocolata de unde întotdeauna imi este greu sa


aleg. Văd și ciocolată și prăjituri,dar merg la ciocolată deoarece nu am


chef sa mănânc exagerat de mult , oricum mai e undeva la o ora pana


ajungem asa ca pot aștepta. Îmi aleg după un timp de gandire ciocolată

•.My dark sin.•Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum