▸Blestemat de catre el... ◂//Vol. 1//

☪15 Realizezi?☪

POV Minho:

Ma trezesc, da.. Sunt treaz dar nu vad nimic, sunt într-o camera ca în acele filme? Nu cred.. Îmi aud mama cum plânge.. De ce plânge mami? Tata tipa ca disperatul.. De ce tipa tați? Nu am fost cuminte..? Vor sa ma abandoneze? Vreau, doar vreau sa îmi deschid ochii, sa ii iau în brate și sa le spun ca îmi pare rău și ca nu-mi voi mai cauta familia biologica, vreau doar sa fie bine.. Apoi.. Aud o. Voce groasa era vocea unui doctor, fac liniște și ascult.

Doctor~Domnilor, fiul dumneavoastră sta în coma da 3 luni de zile, nu a dat niciun semn de vindecare.

Rilee~Nu se poate! Nu-mi deconectati fiul de la aparate! E singurul fiu pe care îl am! Mai dații doua săptămâni. Va roog..

Mama tipa la doctor.. Ma deranjează aceste țipete. Mie somn din nou. Stai! Am dormit 3 luni de zile! Nu nu nu, trebuie sa ma trezesc, vreau sa ma trezesc. Ajutor!

~Skip Time(POV A\N)~

Cele doua săptămâni au trecut repede, cei doi soți nu plecau de lângă fiul lor, mereu aceștia cautau un semn ca fiul lor sa se poată trezii, Lee avea o lupta cu el, nu putea sa își miște corpul, iar somnul îl acapara. După aceste doua săptămâni în care a avut un război cu el. Totul a fost degeaba, venise ziua în care Lee avea sa fie doar o amintire.

Rilee~Mai dații o șansă!

Doctor~Nu se poate doamna, au murit atâtea persoane, am crezut ca de vă trezi dar cineva care are nevoie de spital poate folosi acest pat după ce îl eliberam.

Soții au ieșit, iar când Lee urma sa fie deconectat, o asistenta spune.

Asistenta~Domnule doctor, priviți!

Doctor~Cum e posibil?

Lee plângea, iar lacrimile sale erau văzute, atunci au fost aduse aparatele de resuscitare, iar Lee a fost salvat, însă încă era în stare de soc micutul.

Lee~De ce am dormit asa mult?

Rilee*Îl ia strâns pe Lee în brate*~Ai fost în coma dragule, am crezut ca te vom pierde.

Sand~Off dacă tu nu mai erai noi nu mai aveam același sens acum

Îmbrățișarea celor trei au înmuiat inimile celor de la spital, iar Felix și Yulia au aflat de diagnosticul lui Lee.

Felix~Doar nu o sa îl părăsești acum.

Yulia~O fi prietenul meu, dar nu va mai merge pe picioare asa ca fi scârbos sa am grija de el.

Felix~Vei regreta Yulia.

Yulia~Da da, fugi la el, eu am treaba.

Yulia pleacă iar Felix oftează și merge cu privirea în jos spre spital. Vroia un cadou pentru el dar nu știa ce. În timp ce privea telefonul s-a izbit de cineva și a căzut.

X~Fii mai atent pe unde mergi.

Felix~Îmi pare rău domnule.

X~Fie, pa.

Ciudat i sa mai părut tipul, dar în minte i-a rămas imprimat felul în care arăta.