Am făcut o greșeală colosala.Lam enervat si jicnit pe singurul om cu care nu ar trebui sa am vreodată dea face cu el .Nimeni nu ar trebui să-l enerveze pe Christian Russo.Si totuși fără să-mi dau seama l-am provocat .
Mă prins într-o capcană...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Păpușă Barbie
Ma așez pe valiză imensă umpluta până peste cap de haine si încerc să trag de fermoarul micuț .A rămas intepenit la mijlocul drumului făcându-ma sa ma enervez.Rostesc o înjurătură geamantanului si ma dau jos de pe el in aceași timp in care ușa se deschide.
N-ați auzit de bătut la ușa?
Sebastian cu fața sa enervată apare de după ușă albă a dormitoului meu .Intra in camera de parcă ar fi a lui ,cu fața îngropată în ecranul telefonului , trimițând mesaje la greu.Se așează pe pat și-și pune mobilul in buzunar.
—Trebuie sa plecăm, Christian deja ne așteaptă la aeroport .
Imi arcuiesc o spanceana si arunc o privire valizei mele de pe podea închisă pe jumătate ce in câteva minute va exploda la cate haine am înghesuit in ea.Imi mușc buza reținând un zâmbet când un gând îmi trece prin cap.
—Fata ta imi indica ca te gândești cum sa ucizi pe cineva si sper din tot sufletul sa nu fiu eu.
Chicotesc la vorbele sale si clatin din cap . Nu el va fi victima, deșii nu pot minți ca nu mi-am imaginat cum sunt amândoi sub balconul meu iar valiza mea cu zece kilograme le cade in cap.
—Ma mai gândesc,ii spun.Depinde la cate întrebări răspunzi.
Sebastian își arcuiește o spanceana și-și scoate telefonul din buzunar atunci când soneria ce sună ca in clopoțel se aude.Ma asez înapoi pe valiza când Sebastian ma ignoră din nou,trăgând de acel fermoar vu toată puterea cat timp blondul sta si scrie din nou mesaje.
. Îmi dau ochii peste cap lăsând câteva înjurături când fermoarul tot nu se mișcă din loc.Desfac de tot valiza si înghesui si mai mult hainele in micul spatiu , având grijă sa nu rămâne vreo bucată pe margine.
—Trebuie sa plecam, spune Sebastian din senin.
—Intarziem, mormăi cu voce pițigăiată si plină de nervi.Trebuie sa plecam ,Carla , continui.
Trag din nou de fermoar ,enervandu-ma când se blochează din nou ,fix in aceași loc . Sebastian vine lângă mine si inchide valiza fara pic de osteneală.
Ce tâmpenie!
Mă dau jos de pe geamantan când imi dai seama ca Seb voia sa o ridice.Imi iau geaca de piele albă lăsată pe pat si mica valiza de lângă cea mare si părăsesc dormitorul c Sebastian pe urmele mele.
—Nu există nicio șansă ca tu sa ma duci acasă si să-l minți pe domnul Russo ca sa întâmplat ceva cu mine?il întreb pe blond când urcăm în lift.
Sebastian clătină din cap si lasă valiza pe podeaua gri a liftului .Apasă pe primul buton apoi se întoarce spre mine.
—As vrea ,Carla ,crede-ma, îmi spune cu sinceritate ,privindu-ma in ochi .
