One Direction & Hope

5.Ce cauta el aici?

Perspectiva lui Hope
Dupa ce am semnat toate actele pe care mi lea dat agentul imobiliar am putut sa zic ca am propriul apartament insa era cam gol neavand chiar tot ceea ce ii trebuie unui apartament normal cel putin bucataria care nu avea decat niste dulapuri goale. Dar era de astepatat.. nu? Adica nu vine cu tot cu mancare si vasele necesare unei bucatari.
Asa ca acum hoinaresc prin marele magazin care nu se afla la distanta mare de apartamentul meu in cautarea unor obiecte care imi trebuiesc urgent cum ar fi: niste farfuri (doar daca nu prefer sa mananc pe masa), tacamuri(doar nu ma apuc sa mananc cu mana),cos de gunoi(asta dac nu vreau ca din frumosul apartament sa devina o imensa groapa de gunoi) si alte cateva lucrusoare necesare.
Cand in sfarsit imi termin cumparaturile care nu au fost putine avand in vedere ca am umplut doua cosuri...dar na asa este cand te muti intr-un apartament nou.
Cand ajung inapoi la apartament observ masina tatei in parcare iar el sta rezemat de ea cu capul in telefon. Sincera a fiu ma bucur ca a venit chiar nu stiam cum o sa car eu toate lucrurile cumparat pana sus la etajul 9 chiar daca blocul are lift tot ar fi fost complicat.
Asa ca cobor din masina uitanduma in directia tatei si inca nu imi vine sa cred ca ne-am impacat asa de repede de obicei cand ma supar greu te mai iert insa de data asta cred ca imi era dor de el si de o imbratisare parinteasca pe care o pot primi doar de la el avand in vedere ce sa intamplat cu mama.....dar nu! Acum nu vreau sa fiu trista ci vreau sa fiu vesela doar m-am mutat in propriul apartament!
"Hope!" Spune tata in momentul in care ma observa iar atunci imi dau seama ca eu nici macar nu ma miscasem ci ramasesem cu un picior in masina si unul afara sprijininduma de usa cu privirea atintita pe tata.
"Tata!" Exclam si eu inainte sa intru intr-o transa ca cea de mai devreme si sa arat ca o nebuna "De ce ai venit?"
"Pai am vazut ca aveai hainele deja stranse si ma gandeam sa ti le aduc ca sa nu te chinui singura."
"Oh...multumesc dar vreau sa te rog sa ma ajuti si cu cumparaturile pe care tocmai ce le-am facut"
"Desigur! Tu deschide portbagajul si le car eu."
Nu am mai raspuns ci mam indreptat spre portbagajul masini pe care l-am deschis lasand la iveala miile de pungi tocmai cumparate.
"Tu dute sus ca ma ocup eu, zimi doar numarul apartamentului si etajul"
"Etajul 9 apartamentul 89"
Fara sa mai zic ceva in plus ma indrept spre blocul in care se afla apartamentul meu.
Cand am ajuns la etajul meu am putut auzi pe cineva care canta la chitara si la ce sunete scoate pot jura ca este o chitara electrica dar imediat imi aduc aminte ca cel care mi-a vandut apartamentul a mentionat ceva de o trupa care sta in apartamentul de langa mine si de petreceri pe care le dau seara...sper ca nu in fiecare seara.
Fara sa stau sa mai ascult melodia care mi se pare cunoscuta deschid usa apartamentului si intru indreptanduma spe canapeaua din living unde ma asez(adica ma trantesc) exact ca un sac de cartofi pe care l-ai arunca de la etajul 10.
"Unde pun astea?" Intreaba tate cand intra pe usa apartamentului cu bratele incarcate cu pungi sau pungulite.
"Poti sa le lasi in bucatarie o sa ma ocup eu de ele mai tarziu" Spun stiind ca mai tarziu la mine inseamna momentul in care mi se va face foame dar avand in vedere ca mi-am propus sa mananc in oras mai tarziu inseamna maine sau ....cine stie.
Dupa ce a lasat pungile in bucatarie se indreapta din nou spre usa probabil mergand sa ia restul cumparaturilor sau bagajele pe care mi le-a adus. Chiar ma bucur ca mia adus bagajele asa nu va trebui sa merg eu dupa ele nici macar nu stiu daca as avea timp avand in vedere ca este 1.50 si pe la 5.00 trebuie sa merg la localul unde voi canta si sa imi iau partiturile pentru a le invata pana maine seara.
"Astea sunt ultimile cumparaturi acum ma duc sa iti afuc hainele si restul lucrurilor pe care le-ai inpachetat." Spune tata cand intra in apartament incarcat cu tot atat de multe pungi ca si ultima oara poate chiar mai multe.
Pana sa apuc sa ii raspund el si iese afara pentru a lua restul lucrurilor. Intr-un final ma ridic si eu de pe canapea care pana acum este locul meu preferat din tot apartamentul si poate nu ma ridicam daca nu aveam nevoie la baie insa ce sa faci.. ....nu pot sa fac pe mine doar pentru ca stau prea bine.
Cand ies din baie observ ca tata sa intors si am cele trei valize si patru cuti langa usa apartamentului iar tata sta pe canapeaua unde am stat eu inainte tragandusi sufletul.
"Ai terminat?"
"Da daca vrei ajutor pentru a le aduna o sa ii zic Amandei sa vina sa te ajute."
"Nu este nevoie ma descurc."
"Pai eu trebuie sa plec la servici, o sa te mai vizitez"
"Ok tata" Ii spun si ii dau o imbratisare pe care atat el cat si eu o asteptam.
Dupa imbratisearea tata-fiica pe care o primeam la varsta de 10 ani tata a plecat lasanduma singura cu gandurile mele si cu usoarele acorduri de chitara care se auzeau din apartamentul vecin. Si eu stiu sa cant la chitara insa una clasica nu electrica. Dupa ce mai stau putin intinsa pe canapea imi dau seama ca nu am cumparat doar vase sau lucruri care imi vor trebui pentru apartament ci si mancare asa ca as face bine sa le pun in frigider pana nu se strica.
Pana imi dau seama am pus tot ce am cumparat la loc plus hainele si lucrurile aduse de tata se pare ca nu am mai amanat pana maine si am facut curat in apartament astazi.
Cand ma uit la ceas observ ca mai am doua ore asa ca prefer sa imi fac o cana de cafea cu lapte pentru a ma relaxa.
Dupa ce termin de facut cafeaua aud cateva batai in usa si ma gandesc ca este tata care a uitat ceva sau....poate este Natalia care nu are ce face si vine sa imi strice linistea ...insa in momentul in care deschid usa timpul se opreste in loc iar cana imi cade din mana....as fi preferat sa fie Natalia.
Prin cap imi circula doar o intrebare 'Ce cauta el aici?' dar atunci imi atunci imi aduc aminte ca ......
___________________