I Hate The Way I Love You

Capitolul 3

-Nu, Ivy. Crede-mă, nu se merită pentru un băiat care nici măcar nu se obosea să-și asorteze șosetele, îi răspund, iar aceasta oftează.

-Îl iubesc, Thea, cu toată inima mea, plânge și închid ochii.

E cea mai buna prietena a mea, îi vreau binele . Băiatul ala nu este bun pentru ea, a înșelat-o de câteva ori.

Intru în casă și urc scările, luându-mi la revedere de la prietena mea.

După ora de literatura, Kahlo împreună cu fratele meu și ceilalți doi au dispărut fără urmă. A fost dubios, dar îl voi întreba pe Arwen ce s-a întâmplat după ce ma schimb de uniforma asta inconfortabilă.

Intru în camera și icnesc când îl zăresc pe Kahlo întins în patul meu.

-Ce dracu' ? țip, iar acesta își pune privirea pe mine.

Îi privesc bandajele de pe abdomen, tricoul fiind aruncat pe jos. Ce naiba s-a întâmplat?

Fratele meu vine în camera și închide ușa, uitându-se dacă cineva ne-a auzit.

-Althea, calmează-te, îmi vorbește și ma așează pe scaun.

Ma strâmb la el, evident așteptând sa vorbească. Privirea îmi cade pe rănile lui de pe fata și le ating, aceasta ferindu-se de durere. Are acarda sparta și unele vânătăi pe obraji.

Fac ochi mari când vad arma de pe pat, care se afla lângă Kahlo și ma ridic în picioare, punându-mi mâinile în sân.

- A-ți face bine sa aveți un motiv bun, le vorbesc apăsat și îl prind pe băiatul din pat dându-și ochii peste cap.

-De când ce facem noi este problema ta? se răstește la mine, strâmbându-se când vrea sa se ridice, dar durerea ținându-l pe loc.

-Ei bine, a devenit problema mea atunci când ati decis sa întrați în camera mea cu arme și naibii știe mai ce.

-Am avut o mică ceartă cu niște băieți, fratele meu îmi vorbește și ma uit la el asigurându-l ca nu ma prostește.

-Daca voi arătați așa, cum arata baietii cu care ați avut o mica cearta? Si sigur nu se vor intoarce ? întreb curioasă.

Kahlo rânjește încet, sigur gândindu-se la ce au făcut.

-Cine spune ca mai sunt în viata? acesta rânjește la mine și deschid gura uimita.

Arwen se încruntă și aruncă cu ceva în băiatul întins pe pat.Fug când vad că mi-a aruncat rujul și cad peste Kahlo, luându-mi repede rujul. Acesta țipă de durere și ma ridic.

-E chanel, sa fim serioși, ridic din umeri, iar Kahlo se uita urat pe mine.

-Îți cumpăr toate magazinele Chanel din lume, Laurent. Doar nu mai sari pe mine ,prințesico, doare, acesta vorbește apăsat și zâmbesc inocent.

-O iau ca pe o promisiune, Kyong, îi fac cu ochiul și acesta zâmbește ironic. Acum vreți, va rog, să-mi explicați, de ce, Kahlo Kyong ,se afla în camera mea, în patul meu, împușcat?

Arwen oftează și se așează pe pat.

-Nu-l putem duce la el acasă, tatăl lui o sa izbucnească un război, iar dacă sta la mine în cameră tata îl va vedea. La tine în camera nu îndrăznește sa intre, și în niciun caz nu trebuie sa știe ca se afla în situația asta Kahlo, mă strâmb și îl privesc furioasa.

-Pana când trebuie sa stea aici? întreb nervoasă, iar Arwen ridica din umeri.

-Pana mâine dimineață. Îl voi duce eu cu mana mea la el acasă, îl privesc uimită.