* Atlantida *
* de Gheorghe Palel *
Niciodata nu vor uita pamantenii,
Jertfa teritoriului preantic
Ce s-a prabusit
Acum douasprezece milenii
Cu intregul popor
In Oceanul Atlantic.
Atlantii au parasit lumea
Nevinovati,
Fara ceremonii ,
Prohoduri si facle
De-a valma
Fiind scufundati
Langa
Coloanele lui Herakle.
Din groaznic infern
Hohotitor
Rotit de ghearele Apocalipsei
Doar eu mai sunt
Supravietuitor
Scapat
De nesatiul
Abisului ...
Supreme entitati
M-au pedepsit
Sa raman urmasul
Inspaimantat
Al unui intreg popor
Nimicit
Fara a fi
Cu nimic vinovat.
Eram pe atunci
Un atlant linistit
Cititor in frunze
Si cerul albastru
Dar niciun semn
Nu mi-a destainuit
Venirea
Cumplitului dezastru.
Am fost salvat
Din teribila tragedie
Pentru a spune
Ce s-a petrecut
Si sa-i raman
O vie marturie
A istoriei
Poporului pierdut .
* Iata inca o poezie semnata de bunicul si modelul meu in ceea ce priveste literatura , Gheorghe Palel. Speram ca v-a placut , dragi wattpadieni ! *
CITEȘTI
Constelatia Lyrei
PuisiPoezia. Arta de a vedea tot ce este mai frumos,mai stralucitor, in tot ce este mai urat si intunecat. - Gheorghe Palel
