-Monolog I-
Respir,
respir inca o data.
Dar inima mi-e agitata si mintea prea aglomerata
si tremur.
Tremur
cand te privesc in ochi, si soarele ti-i lumineaza
si ma privesti inapoi, cu cei mai frumosi ochi ciocolatii ca arama frunzelor de toamna din prima seara in care te-am vazut
dar mi e frica...
Mi-e frica
fiindca te voi iubi prea tare si prea sincer si prea pur si prea frumos intr-o lume mult prea rea si prea ciudata in care sa iubesti e cel mai mare pacat
si inca o data
plang..
Plang
si imi strang inima de pe jos dupa ce ai facut-o bucati, ai rupt-o sub ochii mei in milioane de parti, dar,
ia una cu tine.
Ia una cu tine
sa-ti aminteasca de mine, de cum te priveam ca un copil, zambind si tremurand la fiecare atingere, la fiecare " esti frumoasa " si la fiecare gluma proasta,
te urasc.
Te urasc
fiindca te iubesc atat de mult si fiindca inca tresar de fiecare data cand te vad si fiindca mi-as dori sa fii al meu dar nu esti decat un
vis urat.
__________
Iar imi vorbesc, intr-un monoton monolog, despre tine.
Vei veni tu oare, vreodata, de buna voie in bratele mele reci? Sa ne-ncalzim unul de altul?
Si, te mai rog inca ceva, nu ma privi cu ochii tai frumosi asa, fiindca deja m-am indragostit de vreo treizeci de ori de ei.
CITEȘTI
Vis urât
Romancecu tine am tot ce as fi vrut sa se sfarseasca ieri dar ce nu a inceput nici maine. ce ramane dintre noi? cand nici nu ne-am numit "doi", iar pe mine m-a durut ca " noi " nici n-am inceput. si tu ai plecat asa, fara sa ma faci a ta. 10 aprilie- #...
