Suspectat de crima 💚

Capitolul 14:Omul al cărui nume apare în fiecare caz💚

💚PRESPECTIVA WASAN 💚

Wasan 🔻
-Consider că ar trebui să cerem sprijinul unei autorități locale pentru a ne raporta fiecare caz legat de pacienții în fază terminală care au murit la domiciliu, domnule.

-Ei bine, am aflat deja că farmacistul Boze a fost cel care a făcut-o.
Supraintendentul adjunct Bert s-a uitat la Wasan cu o expresie plictisită.

-Pur și simplu nu vrei să renunți, nu-i așa?

-Ești sigur? Am efectuat autopsia unui singur caz.

Wasan l-a privit pe Bert cu o privire hotărâtă.

Bert:🔻
-De obicei, când pacienții mor din cauze naturale, nu ar trebui să ne ocupăm de ei.

Bert și-a coborât privirea pentru a citi un document pe care îl avea în mână, pentru a pune capăt conversației.

Wasan s-a îndepărtat de biroul directorului adjunct. Știa că Bert era indiferent. Prin urmare, el trebuie să se comporte ca și cum ar fi apă sub pod, luând în mod secret problema în propriile mâini.

Începând de la faptul că i-a spus lui Tae că vrea ca localnicii să ajute ,și  sa raporteze la poliție ori de câte ori un pacient în fază terminală moare acasă. Acest lucru ar crește volumul de muncă al poliției și ar lăsa mulți ofițeri nemulțumiți; cu toate acestea, Wasan nu a avut de ales.

După ce Wasan a terminat de închis un acuzat, a trecut pe la RPHPH unde lucra Tae, înainte de a fi de gardă.

Tae:🔻
-Nu știu cât de mult vă pot ajuta, dar voi trimite cererea dumneavoastră familiilor care au avut grijă de membrii lor bolnavi în fază terminală și șefului satului.

Apoi, lui Tae i-a venit un gând.

-Ultimul caz a fost cel al mătușii Urai. Tocmai a murit de cancer ovarian. Corpul ei este la templu. Poate că ar trebui să încercați să vorbiți cu membrii familiei ei, în caz că au observat ceva neobișnuit, inspectore.

-Bine. Mulțumesc.

Wasan știa că și-a depășit îndatoririle de serviciu investigând un caz care nici măcar nu era al lui, și aproape că au reușit să-l rezolve.

Wasan era încă sceptic pentru că farmacistul Boze se mutase aici de mai puțin de un an.

Așadar, el nu a putut explica de ce în ultimii trei ani a crescut numărul pacienților în fază terminală care au decedat la domiciliu.

Pe măsură ce a văzut cum comisarul adjunct, Bert era indiferent față de această problemă, cu atât mai mult se simțea frustrat.

Wasan și-a condus motocicleta spre templul unde a avut loc ceremonia de înmormântare. Înmormântarea doamnei Urai a avut loc în pavilionul de lângă capelă.

Era ora 15.00 după-amiaza. Nu prea mulți oameni se prezentau acum la înmormântare, dar se așteptau să vină mulți în curând, spre seară, pentru a asista la cea de-a doua noapte a ritualului. Wasan s-a dus direct la o tânără care aranja scaunele din fața pavilionului templului.

-Scuzați-mă, aici este înmormântarea doamnei Urai?

Tânăra femeie s-a uitat la el.
-Da.

-Vreau să vorbesc cu fiul sau fiica ei sau cu orice persoană care a locuit cu doamna Urai. Mă puteți ajuta?

Femeia l-a condus pe Wasan la fiul lui Urai și la nora ei. După întâlnire, Wasan tocmai și-a dat seama că Eid, prietenul său din copilărie, era nora acestei familii

În urma conversației lor, Wasan a constatat că cei doi soți nu au observat nimic neobișnuit în acea noapte.

Cei doi au ieșit la piață până la lăsarea întunericului. Când s-au întors, au descoperit că Urai dispăruse pentru totdeauna, ceea ce era de așteptat, întrucât amândoi cunoșteau starea și stadiile bolii lui Urai. Mai mult, medicul le spusese deja că, cu aceste simptome, Urai nu ar fi trăit mai mult de trei luni.

După ce a alergat toată ziua, Wasan s-a întors cu mâinile goale. Cu toate acestea, el credea că, dacă ar fi continuat să caute indicii pe cont propriu, ar fi descoperit ceva care să dezlege tot acest mister.

Wasan dorea ca acest caz să se închidă cât mai repede. Și el se simțea rănit de faptul că trebuia să păstreze o distanță față de Gunn.

Voia să fie cu Gunn la fel cum și Gunn voia să fie cu el. Totuși, înainte de asta, Wasan trebuie să fie sigur că Gunn nu era criminalul sub masca unui înger vindecător.

💚💚💚💚💚💚💚💚💚💚

Pe trotuarul din fața secției medicale se aflau doi bărbați, unul în fața celuilalt.

Unul dintre ei avea o expresie de panică, în timp ce celălalt îl privea pe cel înspăimântător prin borul unei șepci negre de pe cap, cu ochi fioroși și sălbatici ca ai unui lup.

Bărbatul în uniformă de asistent medical se agăța de geantă, întorcându-se repede.

-Hei.  O voce de bărbat cu o pălărie neagră l-a strigat, făcându-l să se oprească din drum pe asistentul  masculin.

-Ce vrei? Vocea îi tremura.

Bărbatul a spus și a zâmbit.
-Putem găsi un loc privat unde să vorbim? Vreau să te întreb ceva.

-Sigur.

După ce a dat răspunsul, asistentul medical s-a întors cu reticență și a constatat că bărbatul dispăruse ca o fantomă, ceea ce era tipic pentru bărbatul numit Kong, alias sublocotenent pol. Archa.

Nu voia deloc să cunoască această persoană, dar avea un motiv să devină fără să vrea un pion pentru acest detectiv, care se putea strecura peste tot ca o umbră fără ca oamenii să-l vadă.

💚💚💚💚💚💚💚💚💚💚

-Ar trebui să mănânci, Tum.

Locotenentul Kong i-a strecurat tânărului din fața lui un amestec de legume pe o farfurie.

-De ce îți pierzi pofta de mâncare? Este din cauza mea?

-Spune-mi ce vrei, locotenente. Tum a ignorat mâncarea din fața lui.

În acest moment, stăteau pe terasa unui restaurant „à la carte”, nu departe de spital.

Era un loc neaglomerat, potrivit pentru a întâlni pe cineva în particular.

Kong 🔻
-De ce crezi că vin să te văd doar pentru că am nevoie de ceva?

Kong a pus carnea în farfuria altui bărbat.
-S-ar putea să vreau doar să iau prânzul cu tine.

-Ai spus că vrei să mă întrebi ceva. Atunci, te rog să mă întrebi.

Kong🔻
-Da, m-am gândit că am putea avea un moment înainte de a vorbi despre afaceri.

Kong a scăpat tacâmurile de argint în farfurie cu un zgomot, făcându-l pe bărbatul din fața lui să tresară puțin.

Kong 🔻
-În regulă, voi trece la subiect. Ați căutat prin biroul doctorului Gunn?.

Eu...” Tum s-a întors în altă parte, inconfortabil.
-Nu încă.

-Acesta nu este răspunsul pe care mi-l doream.

Kong s-a aplecat pe scaun, privindu-și partenerul cu o privire pătrunzătoare.

Kong 🔻
-Sora ta se pare că va trebui să petreacă mulți ani confortabili în spatele gratiilor pentru trafic de droguri.

Ochii rotunzi ai lui Tum s-au lărgit înainte de a se uita în jos pentru că nu mai putea suporta privirea intensă a lui Kong.

-Aștept o șansă. Dacă secția mea are nevoie de o consultație cu Dr. Gunn în legătură cu pacienții noștri în fază terminală, mă voi oferi voluntar să duc un formular de consultație la cabinetul său. Dar acum, încă nu am nicio șansă să fac asta.

-Nu mă face să aștept prea mult.  Îi toarnă Kong apă în pahar lui Tum.

-Data viitoare, nu vreau informații inutile și nesemnificative pe care le știam deja. Vreau o afacere de top. Cu cât este mai profundă chestiunea privată, cu atât mai bine.

-De ce nu-l rogi pe inspectorul Wasan să găsească informația pentru tine? El ar trebui să fie omul potrivit pentru treaba asta. Tum a propus rapid o idee.

-Am făcut-o, dar nu a funcționat. Să fim serioși, sigur a încercat să-și protejeze iubitul. Cine ar fi vrut ca iubitul său să ajungă la închisoare? De aceea, o persoană care m-ar putea ajuta trebuie să fie un coleg neutru și detașat ca tine.

Kong a zâmbit din colțul gurii.
-Când ne vom întâlni din nou? Hm?

💚💚💚💚💚💚💚💚💚💚

Raportul de autopsie al farmacistului Chanchai se afla acum în mâinile comisarului adjunct Bert. Acesta a citit cu atenție rezultatele.

Dr. Bunnakit a precizat că au existat două semne. Prima era de la presiunea frânghiei care a fost folosită pentru a-l spânzura pe decedat.

Cel de-al doilea a fost prin strangulare violentă, care a dus la vânătăi grave în mușchii gâtului și la spargerea osului hioid.

În plus, au fost găsite mici vânătăi de-a lungul brațelor și coatelor sale. Cu toate acestea, în urma analizelor de sânge și de urină nu au fost găsite substanțe toxice, droguri sau narcotice.

Din conversația sa anterioară cu Bunnakit, înainte ca raportul oficial să fie publicat, știa deja de la Bunnakit că există o mare posibilitate ca acesta să fie un caz de crimă.

Asta înseamnă că cineva l-a strangulat pe decedat până la moarte și apoi a spânzurat cadavrul pentru a pune în scenă crima.

Cine a făcut-o și de ce? Aceasta era ceea ce trebuia să facă în cadrul anchetei. Bert a emis o citație către personalul spitalului care locuia în apropierea farmacistului Boze, pentru a veni și a oferi câteva detalii.

Toți cei care au primit citația au fost foarte cooperanți. Toți au spus că nu au observat nimic neobișnuit pentru că dormeau.

Cu toate acestea, a existat un indiciu deosebit de interesant pentru el.

Sawika, o asistentă medicală care stătea cu soțul ei chirurg la reședința acestuia, care era învecinată cu cea a farmacistului Boze, i-a spus ceva:

-În acea zi, noi dormeam acasă, dar spitalul l-a sunat pe soțul meu la ora 4 dimineața pentru un caz urgent. Așa că m-am trezit la aceeași oră și m-am dus la baie. Cinci minute mai târziu, m-am pregătit să mă întorc în pat. Când mă pregăteam să adorm, am auzit niște pași în fața casei noastre. La început, m-am gândit că este soțul meu, așa că l-am ignorat. Dar când nu l-am auzit deschizând ușa, m-am uitat suspicios pe fereastră și am văzut pe cineva intrând în casa farmacistului Boze pe ușa din față. Nu sunt sigură dacă este Farmacistul Boze sau altcineva. Era foarte întuneric...

-Persoana care a intrat în casa farmacistului Boze, a intrat întâmplător sau a umblat la ceva?
A întrebat Bert, iar Sawika a dat din cap.

-A intrat pur și simplu. Cred că a folosit chiar și o cheie. M-am gândit că era farmacistul Boze, care ar fi putut trece pe la casa lui în timpul turei de noapte, așa că nu am dat prea multă importanță și m-am culcat din nou până la ora șase dimineața.

Pe clanța ușii erau doar amprentele decedatului. Persoana pe care Sawika o văzuse trebuie să fi fost farmacistul Boze, care tocmai se întorsese după ce îl agresase pe inspectorul Wasan.

Agresiunea a avut loc în casa lui Wasan în jurul orei 21.00, dar farmacistul Boze s-a întors la domiciliul său la ora 4.00. Unde s-a dus în acest interval? Și când a intrat ucigașul? S-a întrebat Bert.

-Nu ai auzit nimic neobișnuit după aceea, corect?

-Nu, deloc.

-Dar soțul tău?

-Era în sala de operație de la 4 la 7 dimineața. În timpul unei plecari spre spital, a spus că nu a văzut nimic. Toate asistentele din sala de operație pot confirma că soțul meu a fost în sala de operație în tot acest timp.

-Dumneavoastră și farmacistul Boze vă cunoșteați personal?

Sawika a dat din cap.
-Obișnuiam să vizitez pacienții împreună cu farmacistul Boze. Vorbeam puțin.

-A avut o prietenă?

Sawika a încercat să-și amintească.
-Nu am auzit niciodată de prietena lui, dar am auzit un zvon că...

A făcut o pauză de câteva secunde.
-Farmacistul Boze era gay.

Singurul lucru care lipsea de la locul crimei era un telefon mobil. S-a presupus că telefonul mobil a fost luat de criminal.

Deși informația nu este încă verificată, farmacistul decedat trebuie să fie într-o relație cu cineva, din cauza prezervativului găsit în dormitor.

Investigatorul de la locul crimei nu a găsit prezervativul folosit, deoarece probabil că fusese aruncat în tomberonul central.

Cel puțin, ar putea confirma că ar putea avea un partener care ar putea intra și ieși liber din casa lui. Acea persoană, oricine ar fi fost, nu mai apăruse de la dispariția lui Boze. Acest lucru este foarte suspect.

Bert l-a chemat pe Pimpa, cel mai bun prieten al lui Boze, care era și el farmacist, pentru interogatoriu.

-De mai bine de un an de când ne cunoșteam și lucram împreună, Boze și cu mine am fost prieteni foarte apropiați, domnule ofițer.

Pimpa a exprimat o față tristă atunci când a pomenit de prietenul său decedat.

-Deși eram apropiați, Boze îmi vorbea rareori despre problemele sale personale. Singurul lucru pe care îl pot confirma este că lui Boze îi plăceau bărbații. Am auzit că s-a întâlnit o dată cu un bărbat din afara profesiei noastre, dar a refuzat să spună totul. În plus, mi s-a părut că s-au despărțit cu luni în urmă.

-Știți dacă cineva a fost implicat în ultima vreme cu farmacistul Chanchai?

-Nu...

Dintr-o dată, ochii lui Pimpa s-au făcut mari.

-Ăăă, domnule ofițer, în cele două zile, când Boze dispăruse, a venit un bărbat care a întrebat de el la camera farmaciei. Mi se pare cam ciudat.

Bert s-a încruntat.
-Cine?

-Era un doctor. Numele lui este Guntapat.

💚💚💚💚💚💚💚💚💚💚
💛PRESPECTIVA GUNN 💛

Săptămâna trecută, Wasan nu a răspuns nici la apelul lui Gunn, nici la mesajele acestuia. Din nou. Totuși, de data aceasta, Gunn nu a mai fost supărat pentru că Wasan îi arătase grija și bunăvoința sa.

Gunn știa foarte bine că Wasan încercase să-l îmbete ca să divulge un secret, cu toate că Wasan nu voia să o facă.

Mai mult, Wasan a fost supărat când l-a ajutat în secret pe Gunn, înapoindu-i reportofonul unui bărbat care probabil este un alt ofițer de poliție.

Felul în care Wasan îl privea, precum și felul în care îl ajuta atunci când se purta ca un bețiv era sincer și autentic.

Wasan era gata să-și deschidă inima în fața lui. Mai era un singur lucru de făcut: să dovedească faptul că Gunn nu era criminalul.

Gunn a participat la incinerarea farmacistului Boze la un templu mare din apropierea spitalului. O mulțime de invitați erau medici din diferite sectoare.

Gunn plănuia să adune informații despre oaspeți: expresia, comportamentul și reacția celor care păreau suspicioși. Le-ar fi memorat și ar fi adunat mai multe informații mai târziu. Așa că și-a ales un loc unde putea observa cu ușurință oamenii care intrau și ieșeau din pavilion.

-Bună, Gunn, îl strigă doctorul Somsak din spate.

Gunn s-a întors repede și l-a salutat pe bărbat.
-Profesore Somsak, bună ziua. Vrei să stai aici?

-Sigur, de fapt, voiam să stau lângă tine. Un medic de vârstă mijlocie, îmbrăcat într-o cămașă neagră, s-a așezat pe un scaun de plastic lângă Gunn.

Directorul Somsak era cunoscut ca fiind un om care nu poate fi afectat de timp’. La vârsta de 50 de ani, nu mulți oameni reușeau să se mențină sănătoși ca el.

El a fost un exemplu de oameni care fac exerciții fizice în mod regulat. Cu silueta sa înaltă și corpul său musculos încă în formă, nenumărate doamne s-au îndrăgostit iremediabil de el.

-Este de necrezut că așa ceva s-a întâmplat în apropierea spitalului nostru.

-Sunt de acord. Este de necrezut.

Gunn s-a întors spre crematoriu.
-M-a ajutat foarte mult când vizitam pacienții împreună. Nu m-aș fi gândit niciodată că are atât de multe probleme încât să se sinucidă.

Somsak a aruncat o privire la Gunn.
-Nu știi?

Pe fața lui Gunn se citea o expresie de surpriză.
-Ce să știu?

-Rezultatul autopsiei sugerează că farmacistul Boze ar fi fost ucis.

Ochii lui Gunn s-au mărit.
-Și... cine a făcut-o?

-Poliția încearcă să găsească criminalul.

Somsak a respirat adânc, făcând o pauză de câteva secunde, apoi a spus:

-Se pare că farmacistul Boze s-a inspirat de la tine.

Gunn și-a îngustat ochii după ce a auzit ce a spus Somsak.
-Ce vrei să spui?

-Cum el făcea eutanasie în secret și făcea contrabandă cu medicamente din depozit pentru a ucide prin injectare pacienții aflați în ultimul stadiu, s-ar putea să fi primit această idee de la tine.

Aerul dintre cei doi medici a devenit greoi în acea clipă.

Gunn s-a îndepărtat ușor de Somsak, părând tulburat.

-Este din cauza biletului de adio al farmacistului Boze, nu? Poliția m-a interogat în legătură cu asta. Am insistat că nu am nimic de-a face cu acțiunea lui. Oricine putea să scrie acea scrisoare pe calculator și să mă însceneze.

Somsak s-a întors cu privirea în altă parte ca și cum ar fi văzut ceva în spatele lui Gunn.
-Dar se pare că poliția vrea să te interogheze mai mult.

Gunn s-a întors rapid înapoi și a găsit doi ofițeri care se îndreptau spre ei. Ceea ce se întâmplă acum i-a făcut pe toți cei care asistau la înmormântare să tacă imediat, mai ales pe părinții defunctului, care îl priveau panicați.

Toată lumea se holba la poliție și la Gunn.

Gunn s-a ridicat în picioare când și-a dat seama că poliția îl viza pe el.

-Vrem să-l invităm pe doctorul Guntapat pentru un interogatoriu suplimentar la secția de poliție. Anchetatorul a vorbit cu o față calmă și solemnă.

Gunn s-a încruntat.
-Trebuie să plec acum?

Somsak s-a ridicat în picioare și l-a bătut ușor pe umărul lui Gunn, ca și cum ar fi vrut să-l consoleze.
-Cooperați pe deplin cu poliția. Dacă sunteți nevinovat, nu aveți de ce să vă faceți griji. Spuneți-mi dacă aveți nevoie de ajutor.

🔹️De ce a ieșit așa?

Gunn a stat nemișcat pentru o clipă pentru a-și calma mintea înainte de a-i urma ascultător pe ofițeri. Mâinile i se încleștau puternic, încercând să-și reprime anxietatea care putea izbucni în orice moment. Gunn a încercat să se calmeze și a inspirat adânc.

🔹️De ce speranța mea de a rezolva misterul pare atât de îndepărtată?

🔹️Și de ce am devenit suspectul poliției?

🔹️Am făcut ceva suspect sau am făcut ceva greșit?😭