Dependenţă

Capitolul 1

Nu îmi vine să cred că îmi văd ochii. Sunt într-un loc mirific de frumos. O vilă ...ce vilă.?! E palat.. totul alb şi mobilat ultimul răgnet. Intru într-un hol imens ce duce spre nişte scări pentru a urca ..dar se aud nişte voci de sus.
- Mamiiiii ajută-mă, tatiiii nu mă lasă să respir!! Se aude o voce de fetiţă în jur de 4-5ani
- Iubitule nu o mai gâdila atât că o să leşine de atâta râs!! spune o femeie în jur de 30 de ani cu o voce caldă şi iubitoare..
Dintr-o cameră iesă un bărbat bine făcut, 1.90 ,în jur de 30 de ani, foarte frumos, un păr brunet şi nişte ochi de un albastru ne mai întâlnit în paleta de culori, ţinând în braţe o fetiţă mică de 4-5ani , şatenă deschis şi nişte ochi foarte pătrunzători de aceaşi culoare ca tatăl ei. Coboară scările de parcă nu m-ar vedea.. merg spre bucătărie ,o pune pe fetiţă într-un scaun special pentru copii:
- Ce vrea să mănânce gogoşica mea? spune bărbatul cu o voce caldă şi calmă..
- Păi ,tatiiii, vleau ceva dulce dulce ca mamiiii.
- Nu există ceva mai dulce ca mama ta darrr pot să îţi dau lapte cu ceriale să te mai îndulcesc eu , ce zici, vreii?
- Daaaaa dar vleau porţie male maleee!
- Cum doreşti tu, iubita mea!! Spune bărbatul în timp ce o pupă pe frunte pe copilă
- Erikaaaa!! Vino te rog să mă ajuţi!! Erikaaaa!!
Brusc mă trezesc cu o pernă peste faţă de la scumpa mea sora..
- M-am trezittt, ok? Ce vrei ?
- Cineva e morăcănoasă de dimineaţă?
- Nu doar că visam foarte frumosss dar în fine, acum că mai trezit spune ,ce este?
- Păi astăzi e prima ta zi la liceu, nu cred că vrei Să întârzi, nu-i aşa?
- Seriosss ? Nu putea să fie în altă ziii?? zic şi fac o faţă de căţeluş plouat
- O nu, nu, nu faţa aiaaaa. Mergi la liceu şi punct.
- Te looogg!!
- Te aştept jos în 10 min ca să te duc. Îmbrăcate frumos.
- Să trăiţi..
O firar.. chiar trebuia să vină şi ziua asta? De când ne-am mutat aici numai în casă şi în curte am stat vorbind pe skype cu prieteni mei din NY.. chiar mie dor de prietenii mei .. nu vreau să îi înlocuiesc cu alţi noi..
Cu greu mă ridic din pat, mă duc să fac repede un duş dar mă opresc în faţa oglinzi şi văd o fată lipsită de orice chef, cu un păr lung, şaten deschis şi foarte ciufulit ,cu nişte ochi verzi între deschişi, buze cărnoase şi roşiatice , sâni mari şi plini aşa daţi de la mama natură. Nu am ce zice.. sunt frumoasă, cu forme de la mama natură, cu ochii mamei..
- ERIKAAA!!! GRĂBEŞTE-TE ODATĂ!! O SĂ ÎNTÂRZII !!
- Imediattt, Andriii!!
După un duş prelungit am ieşit în sfârşit, m-am dus dungă la dressing unde mi-am ales o pereche de pantaloni scurţi tăiaţi, un tricou alb cu un decolteu adânc şi nelipsiţi mei conversi de aceasi culoare. Părul îl las în voia lui pe spate, un machiaj simplu fond de ten ,rimel şi puţin luciu de buze roz . Arăt fabulos.. noroc cu pielea mea puţin bronzată.
..după un drum de 30 de min cu maşina surori mele, un Ferrari roşu , am atras toate privirile.. "SUPER.. ASTA MAI VROIAM.. ÎN PRIMA ZI DE LICEU SĂ AJUNG ŞI SUBIECT DE BÂRFĂ" îmi zic în minte..
- Te rog, ai grijă ce faci. În caz de ceva sau ai nevoie de ceva sună-mă.. o să vin să te iau când termina orele să nu te pierzi prin oraş.
- Bine, am înţeles ideea. Ţi-ar trebui un iubit şi asta cât mai curând..
- Cine a zis că nu am deja?
- O nu, nu.. cum ai pututtt?! Lasă că vezi tu când ajung acasă. Te pupp
- Te iubesc ploşniţă!!
- Să şti că te-am auzit!!
O da, toţi din cartea liceului se uită la mine de m parcă aş fi o stafie, se aud numai şoşoteli precum: "Cine e tipa?","Ce bună e","Mamă, mi-aş vinde un rinichi numai să o am în pat" ...stai ce ?! Pe bune?? Nu cred că a zis astaa!! Ok..mă fac că nu am auzit nimic, merg mai departe spre cabinetul directorului, el trebuie să îmi dea mai multe indici despre acest liceu,orarul şi aşa mai departe..dar unde o fi acest cabinet? Deja mă panichez.. Bingo!! Văd o fată mai retrasă sigur ea mă poate ajuta.
- Hei, bună, eu sunt Erika, ai putea să mă ajuţi să găsesc cabinetul directorului?
- Ciaoo, eu sunt Romira ,încântată. Să înţeleg că eşti nouă pe aici?
- Mdaaa.. boboacă.
- Se vede după ce speriată eşti. Hai vino cu mine şi o să îţi arăt.
Intrăm în liceu unde nici de acolo nu sunt scăpată din priviri.. deja mă sperie copii ăştia.. chiar nu au unde să se uite? " Normal că nu au unde să se uite când tu, genialo, ţi-ai luat pantaloni scurţi!! " ..mulţumesc conştiinţă că îmi aduci aminte..
..după vreo 5min de plimbat pe coridoarele liceului ajungem în faţa unei uşi rigide,lemn dur şi închis la culoare unde scrie CABINETUL DOMNULUI DIRECTOR SILVESTER OLIVER.. Ok ,asta e ciudat.. Oliver nu e nume de englez? O să îl întreb.
- Deci puştoico ..aici e "supremul" . Vrei să te aştept ca să nu te pierzi după pe coridoare?
- Chiar te rog rămâi..
După o jumătate de oră, timp în care domnul director mi-a explicat cum stă treaba prin liceul lui, mi-a oferit orarul şi ma sfătuit să am grijă să nu fac probleme prea mari că de alea mici se ocupă alţi.Ieşind din cabinetul directorul o văd pe Romira jumătate adormită pe scaunele din faţa uşii.
- Am crezut că numai ieşi.. spune ea mai mult în şoaptă
- Aveţi un director super de treabă.
- Chiar este şi foarte glumeţ, nu prea îl interesează ce se întâmplă prin liceu doar atunci când sunt olimpiade,jocuri sportive şi aşa mai departe.
- Interesant.. atunci o să fie foarte distrac... dar sunt întreruptă de un ţipat de fată nu prea departe. Ce a fost asta?
- Se pare că şi-a făcut apariţia marele Roberto .
- Cine e acest Robert?
- Vino cu mine şi vei vedea.
Nici nu apucă să termine propoziţia că mă trage după ea pe coridoare până ajungem în faţa unei clase dar nu se văd prea multe pentru că deja s-au adunat foarte mulţi elevi. Parcă s-ar vinde pâine caldă sau le dă ceva gratis.
- Uuu, dar ce funduleţ obraznic are bobocica . Numai bun de tăbăcit la noapte. se aude o voce de băiat, plin de el şi cu o aroganţă maximă
- O haide Rob.. poate găsim altele mai bune la cealaltă clasă. Prea multe urâte anul ăsta.
- Pe cine faci tu urâtă? mă trezesc eu să zic.. o dar vai.. cred că o să regret asta
- Uşor pisicuţă.. mai sunt şi nişte excepţii iar tu sigur faci parte din ele. spune un băiat cu un păr brunet şi cu nişte ochii nemaintalniţi ..exact ca tipul din visul meu
- Nu sunt pisicuţă cu tine. Aşa că lasă fetele în pace. Vrei aventuri de o noapte, căutaţi pe net o păpuşă gonflabila.. sigur ea o să te suporte.
- Uuu pisicuţa s-a enervat şi o să îşi scoată gheruţele. Mai bine le pastrezi pentru mai târziu când o să mori de plăcere alături de mine. ultima fraza o spune mai mult în şoaptă lângă urechea mea.. să aud numai eu
- Prefer să le scot acum pentru răzbunare decât lângă tine pentru plăcere. îi spun la fel de încep ,şoptit cum mi-a spus şi el
- Ne mai întâlnim noi, pisicuţă miaw miaw.
- Sper să numai fie o dată viitoare.
Şi pleacă citinduse pe faţa lui o uşoară dezamăgire.. ceva ciudat. O caut cu privirea dar se pare că ea mi-o ia înainte..
- Ce a fost astaaaa?!
- Păi ce să fie.. o conversaţie între "colegi" .
- Nu ştii cine e, nu?
- Ar trebui?
- Vino la pauza mare şi vorbim. La ce sală ziceai că eşti?
- După ce scrie pe foaia asta 106 . Tu?
- Eh, cei de a XI-a învaţă în corpul celălalt. Dar nu îţi face griji, o să vin.
- Ok, ai grijă.
- Mai bine tu ai grijă că văd că eşti cam rea de gură.
Şi pleacă.. ok ,acuma trebuie să încerc să gasesc sala 106 .. nu te panica, Erika, o so găseşti. Aici e sala 103 ,perfect mergi înainte.. 104,105,106 bingooo. Numai bine că s-a sunat şi o să întârzi cum am crezut de la început. Întru în clasă şi îmi iau dungă direct ultima bancă lângă geam. Nu după foarte mult timp intră în clasă o doamnă foarte frumoasă... par lung şi blond ,lăsat pe spate în nişte bucle uşoare. Îmbrăcată într-o rochie mulată astfel aratandusi formele perfect şi apetisante.
Cu greu au trecut orele.. numai gând la ce mi-ar putea spune Romira mă speri.. cumva e vrun mafiot, spărgător de bănci.. ceva straniu ? .. Calmeaza-te Erika.. nu poate fi, e prea frumos să se ocupe cu aşa ceva. Bine că s-a sunat că numai rezistat cu asemenea gânduri.. în sfarsit pauza mare, timpul să aflu despre acel tip ciudat dar tot odată super frumos care mă strigă "pisicuţă" ..
Ies în curte şi o zăresc pe Romira alături de un grup destul de numeros de fete şi băieţi. Se pare că sunt aşteptată după faţa noi mele prietene.
- O ,în sfârşit ai venit. Am crezut că iar te-ai pus în gură cu cineva.
- Haha, amuzanto ..
- Hai ,vreu să te prezint prietenilor si tot odată colegilor mei.
- Destul de mare grupul... zic mai mult pentru mine în şoaptă
- Hei băieţi. Ea este Erika ,boboaca care s-a pus în gură cu Diavolul.
- O, nu cred. Serios? Ce am ratat.. apropo bună, eu sunt Miguel.
- Eu Cati.
Şi tot aşa.. Ştefano ,Maria,Paulo,Selina,Silvia,Magda,Antonio şi încă un tip care nu prea i-am înţeles numele.. dar în fine. Pare mai retras şi timid ,nu prea o să interacţionez cu el..sper.
- Să înţeleg că ai devenit vedetă din prima zi.. spune Antonio
- Fără să vreau.. oricum încă nu am aflat cine e acest "diavol" ..
- Păi cu ce să încep... spune Romira dar este întreruptă de către Magda
- Este cel mai frumos băiat din liceu.. dar pe lângă frumuseţea lui este bogat, iubeşte cursele cu motoare de aici venind numele de Diavol. Este însuşi el când este pe motor..şi ce să zic .. eşti prima boboacă care comentează la el şi îl înfruntă.
- E haide.. nu e aşa greu să îl înfrunt.
- Fi serioasă.. nu vezi ce impunător este.. numai aerul lui de macio ,te sperie..
După ce am aflat mai multe detali despre el ca de exemplul că îl cheamă Roberto Bellini, este fiul lui Vicenzo Bellini, extrem de bogat şi că îi plac foarte mult aventurile de o noapte cu noi venitele . Asta nu o să îi meargă şi cu mine,să fie clar.
Am aflat de la colegi că numai facem restul orelor şi aşa că o voi suna pe sora mea scumpă şi prea iubită să vină să mă ia.. chiar nu vreau să mă pierd prin oraş şi după să fiu dată dispărută prin ziare.
- Hei Andrii, eşti ocupată?
- Nu doar dormeam şi eu puţin puţin puţin..
- Lasă somnul şi vino să mă iei. Ai timp după de somn. Te rogg..
- În max 10 min sunt acolo.
- Mulţumesc, te iubescc!!
Şi acuma ce fac? Mă învârt, mă răsucesc şi văd că acel Diavol se apropie de mine.. o nu.. panică.
- Se pare că pisicuţa a rămas singurică.
- Scopul şi durata vizitei.
- Nu am apucat să mă prezint . Roberto Bellini sunt.. şi îmi pupă mâna ca un domnu ce este. Cu cine am onoarea?
- Erika William.
- Frumos nume.. la fel şi părul, ochi,buzele..
- Te rog ,opreste-te. Nu are rost.
- Ce rost să aibe? Nu îţi place să fi complimentată.
- Îmi place dar să nu fie cu intenţi ascunse.
- Adică? Ce vrei să spui cu asta?
Perfect.. era şi timpul. Claxonul maşini surori mele se aude ca un clopoţel de salvare.. nu ştiu unde se ajungea dacă continuam jocul de cuvinte.
- Eriii, haide, nu am toată ziua la dispoziţie. o aud pe sora mea ţipând din toţi plămâni
- Vin imediattt !! .. Pe mine trebuie să mă scuzi dar trebuie să plec acasă, mi-a făcut plăcere să te cunosc.
- Nu pot să cred că mă laşi aşa cu ochi în soare.. măcar lasă-mi număr tău de telefon şi aşa putem termina conversaţia noastră.
- Mă mai gândesc în aţi da numărul meu. Nu dau orişicui numărul. Ciaooo.
Şi dusă am fost..