Met By chance

La intamplare

Deci cum spuneam nimic rau nu se mai poate intampla ,ma rog asa credeam eu.

Am intrat mi-am bagat bagajele in torpedou si m-am asejat pe scaun.Cel care statea langa maine care se asezase pe locul de la fereastra nu se uita la mine.Nu a observat ca s-a asezat cineva langa el?

Dupa cateva secunde s-a intors.Nu puteam sa cred ce imi vad ochii era chiar Jack ,baiatul de care mi-a placut cand eram mai mica trecusera sapte ani de cand nu l-am mai vazut ,eu inca il mai recunosteam dar nu stiam daca el ma mai cunoste.

-Buna ,i-am spus eu de parcu nu il mai vazusem niciodata.El s-a oprit s-a uitat la mine si cu un zambet mi-a spus:

-Buna,te cunosc?

-Da

-Nu pot sa cred Ann cat de mult te-ai schimbat era sa nu te recunosc.

-Ironia sortii, cine ar fi crezut ca o sa te mai vad odata si intr-o asa ipostaza.

-Mergi spre New York?

-Da ,ma mut acolo.

-Si eu .

Primul lucru care mi-a venit in cap cand am auzit asta era :,,New Yorkul este mare nu are cum sa stam unul langa altul"

-Si cum de ai disparut asa de la scoala ,nu te-am mai vazut.

-A trebuit sa ma mut dar mi-a parut prea rau si nu am vrut sa iti spun.

-Am trecut peste.

Tot zborul nu am putut sa imi iau ochii de la el ,era incredibil ,iubirea vietii mele era in fata mea .

In sfarsit am ajuns ne-am luat un prietenow adio si am plecat,partea ciudata era ca el tot venea dupa mine ,nu am mai rezistata si m-am intors.

-De ce ma urmaresti?

-Nu te urmaresc,dar pe aici merg si eu,atata tot .

-Cum spui tu,deci pana la urma unde mergi ?

-Spre Time Square Garden,pe acolo stau .

-Nu se poate si eu ,glumesti cu mine,dar inca nu este 1Aprilie.

-Nu nu glumesc deloc.

Cu acestea fiind spuse am luat amandoi acelasi taxiu si ne-am indreptata spre un nou inceput.

Sper ca va placut acest capitol sau poate nu dar cu toate acestea eu vreau sa vă multumes pentru ca mi-ati citit carte,ma rog o parte din ea.

Va multumesc!