Met By chance

Adevarul

Traaaaaaa,trsaaaaaaa.

-Gata ,m-am trezit,o doamne cat e ceasul,am intarziat.Asa ca m-am gandit ca poate ma va duce Jack,dar nu era de gasit.Nu era in casa.

Era destul de ciudat ,el deobicei era in casa pentru a ma duce.Eram in criza de timp asa ca am plecat.

Sa vezi si sa nu crezi ,autobuzul cu care mergeam la servici ,isi deviase traseul ocolind cu vreo 10 minute ,care erau niste momente critice.In final ajung si eu la servici cu o intarziere destul de mare,multumita lui Jack.

-Buna Ann!(Martha si Sara)

-Buna ,fetelor,l-ati vazut pe Brian?

-Da,parea destul de suparat.(Sara)

-Ce are?

-Nu stim,dar sigur s-a intamplat ceva,a plecat acasa.(Helen)

-Serios?

-Da.

-A mai spus ceva inainte sa plece ?

-Nu.

-Bine,mersi fetelor,mai vorbim,ma duc la mine in birou.

-Bine,ne vedem.

Am fost foarte surprinsa.Pe biroul meu era asezat un bilet.

Imi pare rau ca nu am putut vorbi ieri ,chiar imi pare rau ,dar am venit ieri la tine,doar ca tu erai la baie.Acum ma simt cam rau ,mai vorbim,pa.

Am inceput sa ma inrosesc de furie ,nu mai gandeam logic .Nu mi-a mai pasat de nimic si am plecat acasa.

Cand ajung Jack dormea pe canapea.

-Jack!Jack!

-Ce este?Ce este?

-De ce nu mi-ai spus de Brian ca a venit sa ma vada?

-Pai.......vezi tu eu .......

-Stii ceva nu te mai obosi sa zici nimic,am inteles ,cum esti tu defapt.

-Stai,Ann.

-Lasa-ma inpace,pleaca de aici.

-Bine,plec dar mai am nevoie de un ultim ajutor.

-Ce mai vrei acum?

-Mai stii atunci cand au trecut prietenii mei pe la noi?

-Da ,si?

-Ei le-au spus parintilor mei despre asta .

-Si?

-Parintii mei acum sunt in zona si vor sa treaca pe la noi.

-Ce?Nu .

-Te rog ,trebuie sa ma ajuti.

-I-am promis lui Brian.

-Nu va afla,te rog!

-Nu.

-Si apoi nu vei mai stii de mine.

-Cand vin?

-Acesta a fost un da?

-Tu doar raspunde-mi la intrebare.

-Poimaine.

-Ce ?

-Da.

-Si cand ai aflat?

-Azi dimineata,de aceea am lipsit.

-Bine.

-Serios?

-Pleci dupa aceea?

-Da.

-Bine,hai sa o facem si pe asta.