Am încercat să te iubesc de la început,
Dar nu ai vrut!M-ai rănit de la primul meu pas
Și încet, încet doar lacrimi au rămas.N-ai știut ce vrei, iar viața-ți dă ce vrea,
N-ai știut să iei nici ceea ce-ți plăcea.Ai plecat atunci când n-ar fi trebuit,
Ai plecat demult, dar tot ai revenit.Prea târziu, de fapt, totu-i prea târziu.
Acum nu te mai vreau, în zadar tot vii.Tot ce-o să oferi să-ți fie pedeapsă,
Tot ce-ai ruinat să îți stea drept casă.Ia din ce-ai făcut, dacă ai ce lua,
Eu am rămas doar... doar cu umbra ta.Ce ar fi trebuit să fii, dar n-ai avut timp,
Ce ar fi trebuit să fiu, dar averea ți-am cheltuit.Degeaba ești aici, degeaba ești acum,
M-am ridicat singură din mormânt.Groapa ai săpat și adâncă ai făcut-o,
Singură m-am ridicat, învingând o luptă.Alții-au fost aici, toți în locul tău,
Azi altul merită tot meritul tău.Ieri îmi erai tată, azi îmi este altul.