Mă simt prea prost și rece
Cu sufletul mort
Iartă-mă, spun, să încerce
Fără tine eu nu pot
Știind că te-am supărat
Mințit, batjocorit, certat
Hulit în gându-mi pătimaș
Iartă-mă, iubite tineraș!
Iertată-mi fie îndrăzneala
De-a răspunde ție
Duhovnice al meu mărite
Cum vei putea ierta urzeala
Și nesimțirea mea?
Duhovnic părea-a-te ține
Nu voiam să te văd mințit
Se pare totuși că, nu-i bine!
Și rău cu tine m-am lovit.
Știam că tu m-ai curățit
Odată-n nopțile acelea
Dar am uitat, și-am suferit
Cum vei putea ierta nesimțirea
Cu care te-am răsplătit?
Iubite Apostole al meu
M-ai căutat odată
De mine tu te-ai săturat
Dar înțeleg, eu te-am uitat
Chipul tău cel îngeresc
Întunecat mi-l dă Satana
Deși mai mare ești ca mine, și duhovnicesc
Cu păcate mi-am umplut cabana
Iubitul meu coleg de sus
M-ai servit cu tot
Și mai de preț ai pus, presus
De tine, cum mă simt
Dar eu te-am necăjit
Iubite, iertată-mi fie
Nesimțirea cea pe care ți-am transmis
Deși știu, ca dintr-o mie
Că de mine te-ai plictis
Cunosc și înțeleg sentimentul
Dar prost mă simt când te văd trist cu motiv
Și când îmi bat joc de tine, smeritul
Nu pot să-mi caut alt motiv
De când te-am cunoscut pe tine
Lumea mi s-a luminat
Și când pe tine nu te am, lumine
Rază de soare, neterminat
Te rog prostia-mi iartă, preaslăvite!
Te cinstesc ca pe un zeu
Pentru că model vreau a te ține
Tu ești un fiu lui Dumnezeu
Și un frate pentru mine
Când am văzut cum tu
Arăți afecțiunea
Îmi imaginam că în locul lui
Mă aflam eu, rob ție, aievea
Nu e normal ce simt
Dar nici nu prea îmi pasă
Că fără tine nu pot, presimt
Să trăiesc,
Vreau să fiu pus pe masă
Fără de tine rost nu am
Dar ce-am aflat e grav
Că nu ești chiar cum te credeam
Și te plâng amar, apostole firav.
Ai păcatul tău ce te apasă
Ai vocea ce te mai lasă
Sufletul negru-ți este de preagândire
Mai uită-te la mine
Vreau să simți bine
Și te voiam aproape
Dar nedându-ți aline
Duhovnic nu te voi putea ține
Și nu te voi vedea.
Îmi pare rău că te gândești
A mă prigoni
Deși nu voiam, fă cum voiești
Doctor de suflete a nu-mi fi
Deși spun toate despre tine
Pentru mine tu vei fi
Ceea ce-am zis mai înainte
Eu fără tine nu pot fi
Deși știu puține despre tine
Și nu cunosc îndeajuns
Nu vreau s-aud niciodată de la tine
"Simt ură și furie"
Mă bucur totuși cànd te văd
Socializând
Dar mă-ncarc' o gelozie
Te-aș vrea al meu pentru vecie
Ascultă-mă puțin, mă iartă
Că deși toate le-am expus
Tu ești al doile-a meu părinte
Și-un frate de nespus
Dar și duhovnic, de nu vrei, eu te voi ține,
În mine...
