Suflete pereche

Capitolul 3

Chloe Palama

     Mă bag în pat de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat și oftez. E atât de deranjant să te furișezi ca o adolescentă în camera ta.
   Totuși, nici măcar nu e casa mea! Bine că marele Zeu al cuvintelor obraznice nu s-a prins de escapada mea.
   E ciudat faptul că e atât de liniște, dacă era să afle, mă suna și venea după mine. E logic! Ceasul de pe noptieră mă face să tresar.
   Când s-a făcut nouă și jumătate? Îmi fac un duș rapid și mă îmbrac cu o bustieră neagră și o pereche de pantaloni de trening.
   Cobor scările căscând și încercând să scap de somnul ce o să mă deranjeze toată ziua.
   Fetițele dorm și știu asta pentru că nu sunt acuarele sau cărți pe jos, e liniște și pace.
   Sunt izbită în peretele dintre scară și living, icnesc și când deschid ochii, mă uit la Ayan care mă analizează.
   Cred că știe de escapadă, dar cum? Vreau să-i îndepărtez mâinile, dar nu-mi dă voie. Mi se prinde la spate și mă ține strâns.
   Cu mâna dreaptă îmi dă părul după ureche și trebuie să fac ceva cu furnicăturile din burtă când face acest gest.
   Se apleacă spre mine și oboseala de aseară nu-mi dă voie să mă forțez prea tare. Suflă peste buzele mele și acum miroase a ciocolată neagră.
   Poate bărbatul ăsta să miroase și el a bărbat normal, cred că ar arăta genial transpirat și murdar de pământ.
   Nu realizez când începe să mă sărute pe gât, dar tresar când îmi dau seama. Mă foiesc deranjată și își pune mâna în gâtul meu.
   Gest care în loc să mă sperie, mai mult mă excită și mă face să vreau să-l bag în patul meu.

— Unde ai fost aseară? întreabă calm, dar privirea lui zice total altceva.

— La o prietenă!

— Aseară aveai o altă versiune a prietenei, coboară privirea spre sânii mei și regret că am ales bustiera.

— Ți-am spus că mi-ai stricat tot cheful, zic rece.

— Am efect asupra ta, șoptește la ureche și simt cum sfârcurile mi se întăresc și mai rău. Poate chipul tău pare inocent, dar ceva îmi spune că ești o fată foarte obraznică.

— Sunt pe naiba să te ia, dă-mi drumul! îmi prinde mâna strângă și o duce spre pantalonii lui scurți.

— Cred că nu doar eu am efect asupra ta, e chit pe chit.

— Ești nebun, e clar! își strecoară cu ușurință mâna sub pantalonii mei, de parcă nici nu-i am pe mine.

— Să nu mai pleci niciodată dacă nu-ți dau voie, zice și brusc, mă pătrunde cu două degete. Nu mă subestima, gâsco!

— Termină, spun șoptind și poate că e de rău, dar mă bucur de senzația pe care mi-o oferă degetele sale. Fetele pot apărea în orice clipă...

— Camera mea e liberă, șoptește și îmi sărută gâtul, las capul pe spate și un geamăt de plăcere fuge din gura mea.

   Sunt întinsă pe patul lui Ayan Domani, la naiba! Sunt în camera lui și îl las să-mi ofere cele mai bune senzații.
   Nu cred că am mai simțit vreodată fierbințeala din tot corpul, este... Este ceva de vis.
   Încearcă să-mi îndepărteze bustiera și când o face, gura lui mușcă cu poftă din sânul plin de dorință.
   Are o gură de aur, chiar sunt curioasă și cum sărută. Îmi arcuiesc spatele și o ușă trântită, pe care doar eu am auzit-o, mă scoate din acest vis frumos.
   Îl împing și nu-mi este greu, având în vedere că nu se aștepta și mă îmbrac rapid. Privirea lui plină de șoc, mă analizează din cap până în picioare.
   Râsetele celor două îl fac atent și oftează, iar umflătura din pantaloni cred că-l deranja cumplit.
   Dau cu degetele prin păr și trag pe mine un tricou negru din dulapul său. Ies cu grijă din cameră pentru că nu vreau să mă vadă cineva și plec spre living.
   Aria s-a îmbrăcat cu o rochiță scurtă și roșie, care o avantaja mult. Izabela în schimb, blugi și tricou alb, iar pe deasupra o geacă ce se potrivește cu blugii.
   Cred că mai pot trece un talent pe lista celor două, sunt bune la a se îmbrăca. Le pregătesc ca deobicei o omletă cu bacon și cașcaval, apoi le așez în farfurie.
   Pun în pahare suc de portocale și să nu uit de desert. Ele au nevoie de desert după fiecare masă, altfel nu mănâncă.