Nucleu

0 0 0
                                    

Mark - Am înțeles. Deci, din câte am observat, este ceva destul de grav. Am primit niște medicamente noi pentru genul acesta de afecțiune. Am verificat, sunt bune, mi-a confirmat și furnizorul ca sunt bune, sunt testate, le poți folosi

Emily - Cât mă costă?

Mark - nu te costa nimic. Ar fi și absurd, din punctul meu de vedere. Psihologul, sau în cazul meu, psihiatrul, în scoli mereu e gratis, de ce sa nu fie și tratamentul

Emily - corect

Mark - Scrie și pe cutie, se iau de doua ori pe zi, una dimineața și una seara înainte să culci. Sa mai vii aici sa vedem cum decurge totul, sa ne asigurăm totuși ca își fac efectul sau va trebui să-ți dau altceva, bine?

Emily - bine, mulțumesc!

     Emily iese din cabinetul psihiatrului și merge direct acasă. Edward era plecat pentru ceva timp, se pregătea pentru facultate, așa că era singură. Își făcuse ceva de mâncare, dar nu putea sa mănânce tot, apetitul ei scăzuse inimaginabil de mult. Pune ce a rămas în frigider și începe să facă curat prin casă și sa meargă la animale. Era la oi și un miel se pusese în bratele ei. Îl mângâia încet, iar încă doua oi s-au pus lângă ea.

      Le taie lâna, o depozitează în subsol, apoi trece la vaci. Când intra în grajd, vede ca una lipsește. Se duce pana în capătul gradiului numai sa descopere o minune. Joița, cea mai cuminte și blândă, născuse un vițel. Se duce lângă vițel și îl mângâie încet. Ii da de mâncare Joiței, o felicita cu un pupic pe frunte, fructe și pleacă. Termină la animale și se pune la televizor sa se uite la un film. Adoarme pe la jumătatea filmului, dar nu doarme mult ca ii sună telefonul. Ne vede cine și răspunde

Emily - Care pizda ma-tii mă suni? Nu pot sa dorm și eu liniștită?

De pe partea cealaltă - Uhm....sunt curierul...am adus comanda pe numele Emily Midnight-Mourner

Emily - Ascultă baiatu la mine. Intri în curte, câinele e legat, nu sare la tine, lași cutia pe prispă și lângă ai banii și bacșiș drept scuză ca te-am înjurat

         Curierul face cum ii zice Emily si pleacă facandu-si cruce. Emily pocnește din degete și coletul apare lângă ea. Se ridica în fund și cu o gheară deschide coletul, isi comandase cărți, jocuri pentru consolă, normal și o consolă Nintendo. Pune cărțile pe raft, apoi isi aprinde consola, se conectează și începe să se joace Animal Crossing. Se joacă cât se joacă, iar când sa încerce alt joc, aude o bătaie în geam. Se ridica și vede o fată de gimnaziu îmbrăcată colorat

Emily - da?

Fata - Sunt Winnie, din gimnaziul din capatul celălalt al orasului. Tu ești Emily, nu? Din liceul din centru

Emily - Da, de ce?

Winnie - Mă poți ajuta te rog cu ceva?

Emily - Desigur, ce anume? *isi aprinde o țigară*

Winnie - Poți să te dai drept mama mea?

Emily*se îneacă* - Poftim? De ce?

Winnie - Mi-a fost confiscat ceva

Emily - Imi pare rau, dar dacă e vape sau porcărie de genul ăsta în niciun caz

Winnie - Nu, nu, urăsc chestiile alea. Am diabet

Emily - Oh...Auch. Atunci ce ti-a fost confiscat?

Winnie - Insulina

Emily - Insulina?

Winnie - Da. Avem un profesor nou și ii tare ciudat. Am vrut sa ma cer la baie să-mi bag insulina, pentru că mi-o bag în picior. Când am scos insulina din geantă, mi l-a luat imediat pentru că a zis ca e vape. Am încercat sa-i explic ca e insulina și ca am diabet, dar mi-a zis ca mint și nu a vrut sa mi-l dea. Mama nu poate sa vină pentru că e plecată în altă țară sa strângă bani să-mi poată priviziona insulina

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Nov 01 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

The League of Troublemakers(rewrote)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum