Și câteodată îmi e dor de mine. Eu nu eram așa... Râdeam, mereu eram cu zâmbetul pe buze. Acum nu știu ce s-a întâmplat; mă prefac că râd când sunt cu prietenii mei, dar nu mai pot să simt pic de bucurie, deoarece de fiecare dată când mă bucur, se întâmplă ceva rău. Poate din frica de a nu se întâmpla ceva rău îmi reprim aceste simțuri. Întrebarea pentru această seară: ce e de făcut ca să mă pot bucura din nou și să mă readuc înapoi? Supraviețuiesc, mă târăsc, nu trăiesc. Efectiv, zi după zi, nu simt că fac nimic nou, nu dau înainte. Ce e de făcut?
CITEȘTI
O SĂ DOARĂ
SaggisticaBună,cititorule!Ma bucur ca ai poposit aici și îți mulțumesc foarte mult ! Scopul acestei cărți este de a îmi exprima gândurile si (posibil) o alinare pentru sufletele greu încercate! Cartea conține :citate autentice ,poezii și text tip jurnal. Răs...
