Legați la ochi găsiți intrarea- n paradisul meu,
Să nu vedeți albastrul cerului
și floarea din cireșii ce i-am crescut cu grijă...
De ce eliberez fantome să zburde prin pășunea mea?
De ce las pașii lor să îmi aplece firul ierbii?
Legați la ochi, potecile-mi sunt goale...
Veniți, voi, iernile sufletului meu,
Lăsați-mi trupul rece , fără soare,
Lăsați-mă pustie, ca un deșert secat!
Haite ce au găsit în mine o pradă prea supusă,
Hai, sfâșiați-mi trupul , ofrandă pentru vulturi!
Căci ați găsit izvorul ca să vă tacă setea...
Legați la ochii vieții, zdrobiți cu pașii voștri
Toată recolta din vița mea de vie,
Ca să beți mustul sacru ce sufletul mi-l fierbe,
Ca să nu mai ajungă să se prefacă-n vin.
Cu secerile nepăsării voastre goliți- mă de grâne,
Câmpul să-mi fie negru și abandonat în umbre!
Veniți!...Căci eu ma nasc doar vouă;
Veniți de îmi purtați sicriul sub steagul încheierii,
Legați la ochi prea jalnic și fără Dumnezeu!
CITEȘTI
Târziu... Departe... Interzis...
PoetryUrmele mele-nsângerate rămân unde sunt puse, Ca mărturia sufletului meu să stea-n istorii, Ca multele dureri ce am lăsat nespuse, Să se ascundă-n umbra nefericitei glorii.