Falduri de nori se răsfiră pe cer
Luna-și joacă lumina prin ele,
Ca un dor ce străbate stingher,
Prin cotloanele inimii mele.
Dorul meu obrazu-mi sărută,
Lăcrimând cu petale-argintii,
Tot bătând, inima mi-o ascultă
Și îți cere mereu ca să vii.
Al meu gând își păstrează tăcerea,
Căci am stins glasul lui neoprit,
De un dor să mă satur cu mierea,
Ce sub pleoapele tale-am găsit.
Sunt priviri nerostite între noi,
Iar tristețea apasă și strânge,
Sub durerea pereților goi,
Inima în piept mi se frânge.
Așa dor , ce-mi străbate pădurea,
Ca un vânt care tremură-n ramuri,
Mă doboară, ca- n lanuri securea...
Pare-un murg ce se smulge din hamuri.
Falduri de nori se răsfiră pe cer
Luna-i tristă, odată cu mine...
Am un dor ce străbate stingher ...
Am un dor că-s departe de tine...
CITEȘTI
Târziu... Departe... Interzis...
PoesíaUrmele mele-nsângerate rămân unde sunt puse, Ca mărturia sufletului meu să stea-n istorii, Ca multele dureri ce am lăsat nespuse, Să se ascundă-n umbra nefericitei glorii.
