EXCEPTRA ~ [H.S.]~

4. Întrebări fără răspuns.

Simt o durere ușoară atunci când vreau să mișc capul și mă încrunt ușor,având încă ochii închiși. După câteva secunde simt ceva lovindu-se de fruntea mea, rostogolindu-se ușor , și ajungând pe pieptul meu. Îmi deschid ușor ochii și mă uit sa vad ce este. Observ că un șervețel făcut ghem se odihnește pe pieptul meu.Ok... Ce cauta asta aici? Și stai... Unde sunt eu? Ma ridic brusc în șezut și când întorc capul în partea dreapta, doi ochi mă priveau înlăcrimați și roșii. Atunci imaginea de înainte îmi apare în fata ochilor și înghit în sec. Asta v-a fi o situație complicata.

- Cum s-a întamplat asta?șoptesc către Maysie.

Nu îmi răspunde, în schimb o lacrima i se prelinge pe obraz. Oftez și mă întind spre ea luând-o în brate.

-Îmi pare rău.spun.

- Mhm...spune dând ușor din cap.

- De ce nu mi-ai spus?

- Nu știu... Nu am putut.

- E ok. Nu contează.spun.

Aproba ușor din cap.

Am stat încă doua ore la Maysie în care mi-a povestit ce s-a întâmplat. Încă nu pot să procedez informația prea bine. Nici nu ma gândesc cum a reușit Maysie să treacă peste asta. Ei bine.. Este vorba de tatăl ei. A trebuit să stea pana peste program la muncă ca sa poată rezolva o problemă iar pe drum spre casă oboseala și-a pus amprenta. Toate astea le putem rezuma într-un singur cuvânt:
" Accident".

********
»După 3 zile«

Azi a fost înmormântarea, cu adevărat o zi grea mai ales pentru Maysie. Ultimele zile mi le-am petrecut cu ea, am lipsit vineri de la facultate iar sâmbătă am ajutat la pregătiri. Maysie a spus ca nu este nevoie să mai rămân la ea așa că ,acum sunt în drum spre casă.

Parchez mașina în fața curţi și mă dau jos fiind prea obosita să o mai bag și în curte. Împing plictisita poarta și o închid pornind spre intrarea în casă. Îmi fac un dus și mă trântesc direct în pat cu siguranță. Apuc clanţa și când vreau să bag cheia în ușă ea se deschide fiindcă eu fiind o leneșă de zile mari m-am sprijinit pana și în clanţă. I-au rapid mana de pe ea și mă dau un pas în spate . Când am plecat nu am incuiat-o? Ba da. Știu sigur că am făcut-o. Atunci de ce e descuiată? Îmi duc mana la spatele blugilor și scot pistolul, pentru siguranța nu? Pășesc cu grija în casă dar mulțumită tocurilor mele sunetul lor s-a auzit ușor în living. Rămân nemișcată si ma aplec ușor descaltandu-ma de ambii pantofi, aruncandu-i undeva prin curte. Pășesc dinnou înăuntru și mă uit atenta în stânga și în dreapta. Ar fi genial dacă eu chiar nu am încuiat ușa și acum umblu ca o nebună cu pistolul în mână prin casa după ceva ce nu exista. Dar nu strica sa fi precaut nu? Când am ajuns în mijlocul livingului m-am oprit analizând întreaga cameră. Totul pare neatins. Intru în bucătărie...si.... asa cum ma așteptam... nimic. Cred ca ar trebui sa o las baltă. Las arma jos și ies din bucătărie închid ușa de la intrare și încep să urc scările .Când ajung la primul etaj aud un zgomot. Ridic speriata arma și încerc să îmi dau seama de unde vine. Fac un pas spre holul din fata mea care are pe o parte și pe alta camere,si din nou aud zgomotul acela dar urmat de o mică bubuitura ca si cum ar și scăpat cineva ceva pe jos urmată de o înjurătură înfundată. Inima a început să îmi bata mai tare. Cine mama dracului e în casa mea? Fix de asta aveam eu nevoie acum. Constat că sunetul se aude din biroul tatălui meu. Oare a venit acasă? Nu... Dacă venea ma anunță și venea și la înmormântare plus ca nu e nici o mașină în fata casei sau orice mic semn ca ar fi acasă. Pornesc ușor dar cu pași mari spre biroul tatălui meu. Ușa e ușor întredeschisă ceea ce îmi face mai ușoară treaba cu deschisul ei fără să fiu auzită,dar nici sa o deschid ușor nu ar fi o soluție pentru ca poate vedea când o deschid. Dar dacă o împing deodată o sa facă și mai mult zgomot și nu vreau asta. Ce mama naibii! Jur ca îl omor pe cretinul care a intrat aici. Fie ce-o fi. Împing ușa și strig-